Actul care te lasă fără moştenire, în 2025. Ce trebuie scris pe document exact

În România, legislația privind moștenirea poate părea simplă, dar realitatea din teren ne arată că un detaliu trecut cu vederea, o semnătură lipsă sau chiar o exprimare greșită într-un document pot duce la pierderea definitivă a dreptului de a primi o moștenire. Iar în 2025, aceste aspecte devin cu atât mai importante, mai ales în contextul intensificării controalelor și digitalizării actelor notariale.

Care este termenul de acceptare a moștenirii

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știe orice potențial moștenitor este că acceptarea moștenirii trebuie făcută într-un termen legal clar stabilit: 1 an de la decesul persoanei. Acceptarea poate fi expresă, printr-o declarație notarială, sau tacită, prin acte care arată intenția clară de acceptare (de exemplu, plata impozitelor aferente bunurilor moștenite, locuirea în imobilul respectiv etc.). Însă dacă acest termen este depășit fără niciun fel de manifestare, dreptul de a moșteni se pierde irevocabil.

Un alt aspect critic ține de conținutul declarației de acceptare. Actul trebuie să includă datele de identificare corecte ale moștenitorului, mențiunea clară că moștenirea este acceptată fie cu titlu universal, fie sub beneficiu de inventar și data exactă a întocmirii actului, semnată în fața unui notar public. Orice lipsă sau formulare ambiguă poate duce la nulitatea documentului.

Citește și: Ce este rezerva succesorală şi cum se calculează. Cazurile în care sunt mai mulţi copii cu drept la moştenire

Tendințele anului 2025 în încălțămintea de damă: Ce să porți pentru un look perfect  (P)

3 lucruri pe care să nu le faci la cazinou (P)

Situații în care poți pierde moștenirea

Cetățenia și capacitatea legală

Una dintre condițiile fundamentale este ca moștenitorul să aibă cetățenie română sau dreptul legal de a moșteni în România. Există situații în care cetățenii străini, mai ales din afara UE, pot întâmpina restricții privind moștenirea terenurilor sau a altor bunuri, dacă nu există un tratat de reciprocitate între state.

Fals sau fraudă

Dacă în cadrul procesului succesoral se descoperă fals în acte sau alte forme de fraudă, actele pot fi anulate prin hotărâre judecătorească, iar moștenitorii implicați pot pierde tot, inclusiv dreptul de a mai revendica ceva în viitor.

Moștenirea cu datorii

Codul Civil oferă moștenitorului trei variante:

• Acceptarea pură și simplă, caz în care acesta preia și bunurile, și datoriile defunctului;
• Acceptarea sub beneficiu de inventar, unde moștenitorul va plăti datoriile doar în limita valorii moștenirii, protejându-și propriile bunuri;
• Renunțarea la moștenire, printr-o declarație notarială explicită. Aceasta trebuie să cuprindă fraza clară: „Renunț în mod expres și irevocabil la moștenirea ce mi s-ar cuveni de pe urma defunctului…”.

În concluzie, odată cu întărirea verificărilor și informatizarea registrelor succesorale, o simplă omisiune într-un act succesoral sau depășirea termenului de un an pot echivala cu pierdera definitivă a unei moșteniri. Așadar, dacă te afli în postura de moștenitor, primul pas este să te adresezi unui notar public autorizat, care îți poate redacta și autentifica documentele corect. Un act succesoral complet, semnat și cu toate mențiunile legale necesare, este singura garanție că nu vei fi lăsat în afara moștenirii care ți se cuvine.