A cântat sub bagheta lui George Enescu și a creat primul cvartet feminin de coarde din România. Compozitoarea Mansi Barberis a suferit cumplit când comuniștii i-au ucis fiul în închisoare

Una dintre cele mai mari compozitoare din istoria României a suferit cumplit, fiind victima nedreptăților într-un regim nemilos. Mansi (Clemansa) Barberis s-a născut pe 12 martie 1899 la Iași, într-o familie cu tradiție culturală puternică. Tatăl său, inginerul Giuseppe Barberis, și mama sa, Marguerite Cazaban, proveneau din familii care au dat României personalități remarcabile, precum actorul Jules Cazaban, scriitorul Alexandru Cazaban și sculptorul Ion Irimescu.

Mansi Barberis a studiat sub bagheta lui George Enescu

Talentul său excepțional a fost evident încă din copilărie, astfel că Mansi Barberis a urmat Conservatorul din Iași, unde a studiat sub îndrumarea unora dintre cei mai reputați profesori ai vremii, printre care Alfonso Castaldi, Luigi Narice, Sofia Teodoreanu și Antonin Ciolan.

După absolvirea conservatorului în 1922, a decis să-și aprofundeze studiile la marile centre muzicale europene. A studiat vioara, pianul, canto și compoziția la Paris, Berlin, Viena și Roma, unde a avut ocazia să fie în contact cu mari personalități ale muzicii internaționale.

Și-a dedicat viața și cariera muzicii, marea ei iubire

Revenită în șară, Mansi Barberis a devenit violonistă în orchestra simfonică din Iași, având ocazia extraordinară de a cânta sub bagheta lui George Enescu. Experiența acumulată alături de Enescu a influențat profund stilul său componistic și concepția sa asupra muzicii.

Horoscopul zilei de marți, 18 martie 2025. Zodiile care primesc șansa vieții, evoluează spectaculos

Obiectul neaşteptat din noua casă a Georgianei Lobonţ. Chipul vedetei internaţional va sta pe tot peretele

Pe lângă activitatea de interpretă, a fost profesoară de canto la Conservatorul din Iași și ulterior la Conservatorul din București, unde a format generații de tineri muzicieni, transmițindu-le pasiunea sa pentru artă.

Debutul său componistic a avut loc într-un mod promițător: în 1920, și-a prezentat primele lucrări, iar trei ani mai târziu a obținut un premiu la concursul „George Enescu” pentru o lucrare corală.

Vezi și: Simfonii de suferință – viața unui geniu în exil. Între scandaluri politice și dezastre personale, compozitorul și dirijorul George Enescu

A studiat la Paris și Berlin și a alcătuit primul cvartet feminin de coarde din România

Un moment semnificativ al carierei sale a fost fondarea, în 1936, a grupului „Femina”, primul cvartet feminin de coarde din România, alături de Lucia Burada, Jeana Botez și Mariana Iarosevici. Acest ansamblu a reprezentat o inovație în peisajul muzical românesc, contribuind la promovarea talentului feminin în domeniul muzicii de cameră.

Mansi Barberis a continuat să-și perfecționeze tehnica la Berlin, unde a studiat armonia, contrapunctul și orchestrația cu Wilhelm Klatte, iar canto cu Lula Misz Gmeiner.

De asemenea, a participat la concerte dirijate de nume mari ale vremii, precum Furtwängler, Kabasta, Siegfried Wagner, Karl Böhm și Bruno Walter.

Apoi a urmat cursuri la Paris, la Schola Cantorum cu Vincent d’Indy și la Conservatoire National cu tenorul Gabriel Paulet. Studiile sale s-au întins și la Viena, unde a avut ca profesori pe Marck von Neusser și Joseph Marx.

De-a lungul carierei sale, Mansi Barberis a compus o operă vastă, incluzând 19 piese pentru pian, 40 de piese de muzică simfonică, 80 de lieduri și patru opere: Apus de soare, Kera Duduca, Domnița din depărtări și Căruța cu Paiațe.

Ginel Plăcințeanu, fiul compozitoarei Mansi Barberis, a fost ucis în închisoarea comunistă. Foto Dosare Secrete

Comuniștii i-au omorât fiul în închisoare, la doar 38 de ani

Dincolo de succesul său artistic, viața personală a lui Mansi Barberis a fost marcată de tragedii. A fost căsătorită cu medicul chirurg Gheorghe Plăcinteanu, cu care a avut doi copii: Sorana Coroamă-Stanca și Ginel Plăcinteanu. După venirea comuniștilor la putere, viața familiei s-a schimbat radical.

Fiul său, Ginel Plăcinteanu, un medic talentat și reputat, a fost arestat în 1952 sub acuzația de complot împotriva regimului comunist. A fost închis în temuta învăluitoare și, după o anchetă brutală, a fost condamnat la moarte și executat.

Această tragedie i-a provocat lui Mansi Barberis o suferință imensă, care i-a marcat tot restul vieții. Mai mult decât atât, represiunea comunistă nu s-a oprit doar la fiul ei. Soțul său a fost arestat, iar cariera sa artistică a fost blocată, fiind dată afară din Uniunea Compozitorilor.

”Am fost scoasă din teatru în 1959. Fratele meu, doctorul Ginel Plăcinţeanu, medic primar ortoped la Spitalul Brâncovenesc, fusese arestat pe 13 august 1959, exact în ziua cînd făcuse una dintre cele mai importante operaţii pe coloana vertebrală care se efectuase la noi în ţară şi, se pare, care era unicat şi în Europa.

Pe 15 august m-au scos pe mine din teatru, pe urmă pe mama, Mansi Barberis, din Uniunea Compozitorilor. Motivul: Duşmănia personală, vehementă şi criminală a lui Gheorghiu-Dej.

Mai mult decât să-l ai duşman direct pe şeful statului şi al PCR, nu se putea. Noi l-am avut pe el. La noi s-a întâmplat exact ca în Evul Mediu, pe care l-am iubit atât.

Dominic Stanca, soţul meu, a spus atunci că trăim o tragedie sângeroasă, medievală. Tiranul îl ucide pe cel ce a îndrăznit să se considere om liber şi să iubească şi să trăiască liber.

Nu vreau să vorbesc mai mult despre asta. Fratele meu a fost omorât, ucis, subliniez, la 36 de ani, în închisoarea teribilă de la Râmnicu-Sarat, la un an şi câteva luni după arestare”, declara regizoarea Sorana Coroamă-Stanca, fiica celebrei compozitoare Mansi Barberis, într-un interviu acordat Marinei Constantinescu, în 1999, potrivit Dosare Secrete.

Vezi și: De la fetița ”fără talent” numită de George Enescu la cea mai mare violonistă a secolului XX. Românca Lola Bobescu, ”diva cu vioara”

Nu și-a mai revenit niciodată după moartea fiului său

Inima unei mame nu mai poate fi niciodată completă după pierderea unui copil. Moartea fiului ei Ginel a fost o lovitură deosebit de grea pentru Mansi Barberis, care nu și-a revenit niciodată complet. În anii care au urmat, marea compozitoare a trăit retrasă, fiind marginalizată de regimul comunist.

Abia după căderea regimului comunist, personalitatea sa artistică a început să fie redescoperită și revalorizată, iar contribuțiile sale la cultura română au fost recunoscute. Mansi Barberis a murit pe 11 octombrie 1986, la București.

În momentul aniversării a 100 de ani de la naștere, scriitoarea Ana Sâvățădăoae declara despre Mansi Barberis: „O viață dreaptă ca o coardă întinsă, după expresia enesciană, emblemă morală și estetică a compozitoarei”.

Deși suferințele personale au marcat-o profund, pasiunea sa pentru artă a rămas neclintită până în ultimele clipe ale vieții sale. Astăzi, moștenirea sa muzicală este din nou redescoperită, iar numele său rămâne legat de istoria muzicii românești ca unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX.

Mansi Barberis a fost mai mult decât o mare artistă. A fost o femeie care și-a păstrat demnitatea și pasiunea pentru artă în ciuda tuturor greutăților. Astăzi, numele ei trebuie redescoperit și celebrat pentru contribuția sa esențială la cultura și muzica românească.

Vezi și: Omul care l-a descoperit pe George Enescu. Povestea compozitorului Eduard Caudella: ”Mai întâi cântă dumneata, să văd ce știi”