70.000 de lei pe lună, cea mai mare pensie specială din România. Doar o mică parte din sumă provine din contribuţii

Sistemul pensiilor speciale continuă să fie unul dintre cele mai controversate subiecte din România, iar cifrele recente confirmă de ce. Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cea mai mare pensie de serviciu din țară a atins pragul de 69.343 de lei pe lună, echivalentul a aproape 14.000 de euro.

Cum arată structura celei mai mari pensii

Doar o mică parte din această sumă provine din contribuțiile directe. Mai exact, 21.085 de lei reprezintă partea contributivă (30%), în timp ce restul de 48.258 de lei (70%) sunt bani alocați din bugetul de stat. Diferența uriașă dintre partea contributivă și cea necontributivă alimentează dezbaterea publică despre echitatea acestor beneficii.

În paralel, pensiile magistraților rămân printre cele mai ridicate din România. Media lor este de 25.356 de lei, adică de aproximativ zece ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de 25 de ori mai mare decât o pensie obișnuită, care abia ajunge la 2.700 de lei.

Vârsta de pensionare, o altă controversă

O altă diferență majoră o constituie vârsta la care magistrații se pot retrage din activitate. În România, aceasta este în prezent de 47 de ani, mult mai devreme decât în alte state europene. Spre comparație:

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

• Austria, Belgia și Bulgaria: 65 de ani
• Franța, Germania și Grecia: 67 de ani
• Italia, Finlanda și Slovenia: 70 de ani

Acest decalaj între România și restul Uniunii Europene se află chiar în centrul discuțiilor privind reforma pensiilor speciale.

Reforma pensiilor speciale și miza deciziei CCR

Guvernul a propus un pachet de măsuri menit să aducă schimbări semnificative în sistem. Reforma prevede:

• ridicarea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistrați;
• introducerea unei vechimi minime de 35 de ani în muncă, în loc de 25;
• limitarea pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate (față de 100% până acum);
• o perioadă tranzitorie de 10 ani pentru aplicarea completă a noilor reguli.

Premierul a subliniat, în fața Parlamentului:

„Pensiile în magistratură ajung și la 40-50.000 de lei. Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani la sfârșitul căreia pensionarea se va face la 65 de ani. Vechimea în muncă va crește de la 25 de ani la 35 de ani. Până acum cuantumul pensiei era de 100%, am plafonat la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie.”

Decizia finală asupra acestei reforme aparține Curții Constituționale, care va dezbate legea pe 24 septembrie 2025.

Reacții politice și presiunea publică

Tema a generat reacții puternice în rândul clasei politice. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat:

„Dacă la CCR, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaționale, nu spun speciale, și mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma. (…) Dacă nu trece de testul constituțional, legitimitatea acestui guvern dispare. Pur și simplu dispare.”

La rândul său, liderul USR, Dominic Fritz, a declarat:

„Dacă legea privind pensiile magistraților va fi declarată neconstituţională, va fi foarte greu de continuat dacă există o îndoială aşa de mare despre baza constituţională pe care acest Guvern ia decizii.”

Alte categorii de pensii și indemnizații speciale

Pe lângă magistrați, în România există peste 407.000 de beneficiari de pensii și indemnizații speciale. Printre aceștia se numără:

• persoane persecutate din motive politice, cu o indemnizație medie de 1.515 lei;
• eroi-martiri și luptători ai Revoluției, care primesc în medie 2.175 de lei.

Chiar dacă aceste sume sunt mult mai mici, ele fac parte din același sistem de plată finanțat parțial de bugetul de stat.