10 filme cu Ilarion Ciobanu pe care trebuie să le vezi. Singurul actor român care a avut 50 de roluri principale

Ilarion Ciobanu a fost unul dintre cei mai apreciați actori români, cunoscut pentru prezența sa impunătoare și pentru rolurile memorabile din cinematografia românească. Cu o carieră ce s-a întins pe mai bine de patru decenii, Diogene Ilarion Ciobanu a interpretat personaje puternice, marcante și pline de substanță, fie că a fost vorba despre eroi de acțiune, muncitori, revoluționari sau domnitori, fiind singurul actor român care a bifat 50 de roluri de protagonist în istoria cinematografiei autohtone. Iată 10 dintre peliculele care l-au consacrat pe monstrul sacru al marelui ecran.

Setea (1961)

„Setea” este un film românesc dramatic din anii ’60, regizat de Mircea Drăgan, cunoscut pentru filmele sale pline de profunzime și pentru stilul său regizoral atent la detaliile psihologice ale personajelor.

Filmat într-un peisaj arid și captivant, „Setea” abordează teme legate de suferința umană, lupta pentru supraviețuire și explorarea condiției umane într-o societate adânc marcată de nevoi și crize.

Acțiunea se petrece într-un sat izolat din sudul României, unde oamenii trăiesc o viață grea din cauza secetei, iar resursele sunt limitate.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Povestea se centrează în jurul unei lupte pentru apă, o resursă esențială într-o perioadă de mari lipsuri, și explorează relațiile dintre oameni, dorințele și trădările care ies la iveală în această luptă pentru supraviețuire.

În „Setea”, Ilarion Ciobanu interpretează rolul lui Mitru Moț, un personaj complex, cu trăsături de duritate și, în același timp, o latură umană care reiese pe măsură ce povestea se dezvoltă.

Mitru Moț este un bărbat puternic, dar încărcat de o adâncă tristețe. Este un om care trăiește în sudul arid al țării, un loc marcat de lipsa apei și de seceta ce pune presiune asupra locuitorilor.

El este un muncitor de zi cu zi, unul dintre oamenii simpli, dar cu o fire autoritară, incapabil să se lase copleșit de condițiile dure ale vieții.

Este un om pragmatic, dar cu un spirit de sacrificiu, care, în fața crizei de apă, trebuie să aleagă între a ajuta sau a se salva pe sine și familia sa.

Mitru Moț devine simbolul bărbatului puternic care, în fața suferinței și a problemelor cotidiene, încearcă să își protejeze demnitatea și să își păstreze integritatea. În ciuda căii dificile pe care o parcurge, el rămâne fidel valorilor sale și oamenilor din jurul său.

Răscoala (1966)

„Răscoala” este un film clasic al cinematografiei românești, inspirat din romanul omonim scris de Liviu Rebreanu, care ilustrează evenimentele din perioada răscoalei țăranilor din 1907, o revoltă majoră care a avut loc în regatul României împotriva abuzurilor comise de boieri și autoritățile statului.

Acest film are o mare încărcătură emoțională și istorică, fiind o analiză a tensiunilor sociale din acea perioadă.

„Răscoala” se centrează pe viața țăranilor dintr-un sat din Oltenia, unde abuzurile din partea boierilor și ale autorităților, precum impozitele exagerate și lipsa drepturilor țăranilor, duc la o mare nemulțumire populară.

Tensiunile ating apogeul în momentul în care o mare parte dintre țăranilor din zonă decid să se ridice în revoltă, la început spontană, dar care se transformă într-o mișcare de amploare, violentă și tragică.

Acțiunea filmului se axează pe Petre Petre, vizitiul boierului Iuga, care, împreună cu alți țărani din satul său, devine una dintre figurile centrale ale răscoalei.

Pelicula explorează nu doar evenimentele istorice propriu-zise, dar și dramele personale ale țăranilor, bătăliile interne dintre dorința de a rezista și teama de represalii.

Columna (1968)

Unul dintre cele mai celebre filme istorice românești, „Columna”, regizat de Mircea Drăgan, spune povestea războaielor daco-romane din perspectiva romanilor.

Pelicula, realizată în colaborare româno-italiană, prezintă perioada imediat următoare războaielor daco-romane, surprinzând atât perspectivele dacilor învinși, cât și ale romanilor cuceritori.

Scenariul este inspirat din evenimente istorice reale, dar introduce și personaje fictive pentru a evidenția conflictele sociale și culturale din acea epocă.

Acțiunea are loc după cucerirea Daciei de către Imperiul Roman (anul 106 d.Hr.), urmărind eforturile de consolidare ale romanilor și rezistența daco-geților, care refuză să se supună noului regim.

Comandantul roman Tiberius (interpretat de Richard Johnson) este însărcinat cu stabilirea unei administrații eficiente în Dacia și supravegherea construirii unei coloane comemorative, inspirată de Columna lui Traian.

În paralel, filmul prezintă drama dacilor rămași, care oscilează între supunere și revolta împotriva ocupației. Gerula, căpetenia dacilor rămași liberi, devine un simbol al acestei lupte pentru libertate.

Gerula, personajul interpretat de Ilarion Ciobanu, este una dintre cele mai puternice și complexe figuri ale filmului. El este un dac aprig, dârz, care refuză să accepte înfrângerea și conduce mișcarea de rezistență împotriva romanilor.

Deși animat de idealuri mărețe, Gerula se confruntă cu o realitate dură – mulți dintre daci aleg să se adapteze noii ordini romane, ceea ce îl face să se simtă trădat și singur.

Vezi și: Împins de sărăcie, a fost miner, hamal și șofer. Ilarion Ciobanu, marele actor care a trăit zeci de vieți într-una singură

Cu mâinile curate (1972)

„Cu mâinile curate” este unul dintre cele mai populare filme polițiste românești și marchează debutul celebrului duo de comisari din cinematografia românească: Mihai Roman și Tudor Miclovan.

Acțiunea are loc în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, într-un București măcinat de corupție, mafie și criminalitate.

Tudor Miclovan (Sergiu Nicolaescu), un comisar dur și lipsit de scrupule, este transferat la o secție de poliție unde face echipă cu Mihai Roman (Ilarion Ciobanu), un fost ilegalist comunist, corect și adept al justiției prin metode legale.

Împreună, cei doi încearcă să curețe orașul de bandele mafiote conduse de personaje precum Lăscărică și Paraipan.

Mihai Roman este un polițist integru, un fost ilegalist care crede în aplicarea legii „cu mâinile curate”, fără abuzuri sau execuții sumare.

Spre deosebire de partenerul său, Tudor Miclovan, care este dispus să folosească forța pentru a face dreptate, Roman vrea să respecte regulile și să pedepsească infractorii prin metode legale.

Ultimul cartuș (1973)

„Ultimul cartuș” este continuarea celebrului film „Cu mâinile curate” (1972) și face parte dintr-o serie de filme polițiste regizate de Sergiu Nicolaescu, inspirate din realitatea anilor ’40-’50 din România. Acest film dezvoltă povestea comisarului Mihai Roman, interpretat de Ilarion Ciobanu, în lupta sa împotriva crimei organizate.

După evenimentele din „Cu mâinile curate”, comisarul Mihai Roman rămâne fără partenerul său, revoluționarul comisar Miclovan (Sergiu Nicolaescu), care fusese ucis.

Acum, Roman pornește într-o misiune de răzbunare și justiție, urmărindu-l pe Constantin Semaca (George Constantin), unul dintre cei mai periculoși interlopi din Bucureștiul acelor vremuri.

Pe parcurs, acțiunea capătă o turnură complexă, trecând de la un thriller polițist cu gangsteri la o poveste de răzbunare și spionaj.

Într-un București măcinat de corupție și crimă organizată, Mihai Roman trebuie să navigheze printre trădări, conflicte și o poliție afectată de influențele politice.

Pe măsură ce acțiunea se intensifică, el ajunge să își confrunte inamicul într-un duel dramatic, unde titlul filmului devine extrem de sugestiv. Roman își păstrează un singur glonț pentru momentul decisiv.

Un comisar acuză (1974)

„Un comisar acuză” este al treilea film din trilogia faimoasă care l-a consacrat, ca regizor, pe Sergiu Nicolaescu, un thriller polițist bazat pe o poveste intensă, în care se pune în discuție dilema morală a unui ofițer de poliție.

Este un film remarcabil care abordează teme de justiție, corupție și lupta individuală a unui om pentru a face ceea ce este corect, chiar atunci când se confruntă cu presiuni și complicități din partea sistemului.

Ilarion Ciobanu revine în pielea comisarului Mihai Roman, un polițist experimentat care, într-o perioadă tulbure a regimului comunist, descoperă un complot care implică corupție în rândul superiorilor săi.

Protagonistul este însă pus într-o dilemă morală: trebuie să decidă dacă va înfrunta un sistem corupt și va încerca să dezvăluie adevărul sau va tăcea și va accepta ordinea impusă de regimul autoritar.

De-a lungul filmului, Roman se confruntă cu presiunea de a respecta autoritatea superioară și, în același timp, cu responsabilitatea față de lege și moralitate.

Tensiunea escaladează pe măsură ce comisarul încearcă să adune dovezi și să facă dreptate, în timp ce riscă să devină o țintă a celor care doresc să protejeze sistemul corupt.

Vezi și: 10 filme cu Gheorghe Dinică pe care trebuie sa le vezi. Cel mai iubit antagonist din istoria cinematografiei românești

Capcana (1974)

„Capcana” este un film polițist românesc, regizat de Manole Marcus în 1974, care continuă tradiția peliculelor cu anchete și investigații desfășurate în perioada postbelică.

Acesta se înscrie în seria filmelor cu maiorul de Securitate Roman, un personaj emblematic interpretat de Ilarion Ciobanu în mai multe producții regizate de Manole Marcus.

Filmul urmărește o anchetă desfășurată de comisarul Roman, un ofițer de poliție experimentat și intransigent, care trebuie să descopere o rețea de infractori periculoși.

Totul începe cu un jaf bine organizat, ce lasă în urmă indicii contradictorii și piste încurcate. Pe măsură ce ancheta avansează, Roman descoperă o conspirație mai amplă, în care sunt implicați indivizi aparent respectabili, dar care au legături ascunse cu lumea criminală.

Profetul, aurul si ardelenii (1978)

„Profetul, aurul și ardelenii” este primul film din celebra trilogie western românească, urmat de „Artista, dolarii și ardelenii” (1980) și „Pruncul, petrolul și ardelenii” (1981).

Inspirat de atmosfera westernurilor clasice americane, dar adaptat în stil românesc, filmul combină acțiunea, umorul și critica socială într-o poveste despre emigrarea românilor în Vestul Sălbatic.

Filmul urmărește povestea fraților Traian, Romulus și Ion Brad, trei ardeleni care călătoresc în America secolului al XIX-lea, în căutarea fratelui lor dispărut, John Brad.

Acesta ajunsese într-un oraș minier din vestul Americii, unde intrase în conflict cu o sectă religioasă condusă de „Profetul” Ezekiel Waltrobe, interpretat de Colea Răutu.

Frații descoperă că John este acuzat pe nedrept și trebuie să lupte împotriva tiraniei lui Waltrobe pentru a-l elibera și a restabili dreptatea.

Ilarion Ciobanu joacă rolul lui Traian Brad, fratele cel mai în vârstă dintre cei trei ardeleni veniți în America. Traian este un bărbat impunător, hotărât și cu un simț al dreptății bine conturat.

Fiind cel mai experimentat și înțelept dintre frați, el acționează ca un lider al grupului, ghidându-i pe Romulus (Mircea Diaconu) și Ion (Ovidiu Iuliu Moldovan) în încercarea de a-l găsi pe fratele lor dispărut, John Brad.

Traian Brad este un personaj clasic de „cap de familie”: calm, dar puternic, un om care vorbește puțin, dar impune respect prin prezența sa. El este cel care ia deciziile importante și își protejează frații în fața pericolelor Vestului Sălbatic.

Ilarion Ciobanu, cu vocea sa gravă și statura impozantă, reușește să dea personajului o notă de seriozitate și umor sec, specifică ardelenilor. Interpretarea sa contribuie la autenticitatea filmului și la farmecul trilogiei.

Artista, dolarii și ardelenii (1980)

Ilarion Ciobanu își continuă rolul lui Traian Brad în celelalte două filme ale trilogiei western românești, menținându-și caracterul de lider al grupului și figura autoritară, dar cu un umor sec și o căldură aparte față de frații săi.

În acest al doilea film al trilogiei, frații Brad ajung într-un nou oraș din Vestul Sălbatic, unde se implică într-o poveste complicată cu o cântăreață de saloon, Mary Lou (jucată de Tania Filip), și un șerif corupt.

Deși Romulus (Mircea Diaconu) este cel care se îndrăgostește de Mary Lou, Traian rămâne același frate protector, sceptic și cu picioarele pe pământ. Își păstrează stilul direct, fără ocolișuri, preferând acțiunea în locul vorbelor goale.

De asemenea, Traian Brad este cel care îi scoate pe frații săi din situații periculoase, fie că este vorba de bătăi în baruri sau conflicte cu bandiții.

Vezi și: 10 filme cu Ștefan Iordache pe care trebuie să le vezi. Unul dintre cei mai talentați actori ai României

Pruncul, petrolul și ardelenii” (1981)

Ultimul film al trilogiei western românești îi aduce pe frații Brad în mijlocul unei lupte pentru terenuri petroliere, într-o satiră despre goana după petrol și lăcomia capitalismului american.

De această dată, conflictul central se învârte în jurul descoperirii petrolului și a încercărilor unor magnați de a acapara terenurile unde acesta a fost găsit.

Ilarion Ciobanu revine în rolul lui Traian Brad, capul familiei, cel mai experimentat și precaut dintre frați. Este cel care înțelege pericolul reprezentat de speculanții de petrol și încearcă să-și protejeze familia și comunitatea, dovedind, din nou, că forța brută și experiența sunt esențiale în supraviețuirea în Vestul Sălbatic.

Cele mai bune filme românești se văd, în fiecare zi, la Cinemaraton. Nu ratați festivalul de film CinemaUniT care va avea loc la Brașov, în perioada 25 – 29 martie.

Intrarea este liberă. Rezervări aici!