Un nou impozit în România ce vizează construcțiile: cine îl va plăti si ce va presupune în 2025

România se pregătește pentru introducerea unui nou impozit care vizează sectorul construcțiilor, prin intermediul unei ordonanțe de urgență, supranumită „ordonanța-trenuleț”. Ministerul Finanțelor a publicat recent ultima formă a acestei ordonanțe, care prevede reintroducerea impozitului pe construcții, cunoscut anterior sub denumirea de „impozitul pe construcții speciale”. Iată ce trebuie să știm despre acest impozit, cine va fi obligat să îl plătească și cum va influența mediul economic în 2025.

Ce presupune noul impozit pe construcții

Conform ordonanței propuse, noul impozit pe construcții va fi aplicat cu o cotă de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la finalul anului precedent.

Este o revenire la o taxă similară care a fost anulată în trecut, dar care acum devine din nou o sursă de venit pentru bugetul de stat.

Impozitul se va aplica nu doar asupra construcțiilor utilizate direct de proprietari, ci și celor închiriate, concesionate sau folosite în alt mod.

Ce este interzis să faci în prima zi din an. Tradiții pe care este bine să le respecți pe 1 ianuarie ca să alungi ghinionul

Chef Orlando Zaharia transformă cozonacul întărit în desert de vis: Rețeta rapidă, gata în câteva minute

Cei care vor avea obligația să plătească acest impozit sunt:

• Persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, organizațiilor fără scop patrimonial (asociații și fundații) și institutelor naționale de cercetare-dezvoltare.
• Persoanele juridice străine, dacă desfășoară activități economice prin intermediul unui sediu permanent în România.
• Persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene.

Astfel, majoritatea companiilor care dețin construcții incluse în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea mijloacelor fixe vor fi afectate de această măsură.

Vezi și: Noi taxe și impozite pentru români în 2025 – ordonanța trenuleț. Dispar facilitățile la IT, construcții, agricultură, scade pragul la microîntreprinderi

Ce tipuri de construcții sunt vizate?

Impozitul se aplică asupra unei game largi de construcții, definite în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe. Printre acestea se numără:

• Infrastructura energetică: centrale electrice, stații de transformare, sonde de țiței și gaze naturale.
• Infrastructura de transport: căi ferate, drumuri, baraje și canale de irigații.
• Construcții industriale: coșuri de fum, turnuri de răcire, iazuri de decantare și bazine.
• Telecomunicații și transport de energie: linii și cabluri aeriene, turnuri și piloni pentru antene.

Lista este extinsă și include o mare varietate de construcții, ceea ce înseamnă că impactul fiscal al acestei măsuri va fi semnificativ în mai multe sectoare economice.

Cum se va plăti impozitul?

Impozitul pe construcții va fi colectat în două tranșe egale:

• Prima plată trebuie efectuată până pe 25 mai inclusiv.
• A doua tranșă trebuie achitată până pe 25 septembrie inclusiv.

Valoarea impozitului va fi calculată pe baza situației construcțiilor existente la data de 31 decembrie a anului anterior. De exemplu, pentru anul fiscal 2025, impozitul va fi datorat pentru construcțiile deținute la 31 decembrie 2024.

Veniturile obținute din acest impozit vor fi direcționate exclusiv către bugetul de stat și vor fi gestionate conform Codului de procedură fiscală.

Vezi și: Criza imobiliară din România, mai gravă ca niciodată. S-au prăbușit construcțiile de locuințe și se va vedea la prețuri

Impactul asupra mediului economic

Reintroducerea acestui impozit ridică întrebări legate de efectele asupra firmelor, mai ales în sectoare precum energie, telecomunicații, construcții și infrastructură.

Deținătorii de construcții vor trebui să ajusteze bugetele pentru a acoperi noul cost fiscal, ceea ce ar putea influența planurile de investiții.

Un alt aspect important este faptul că taxa se aplică asupra valorii contabile a construcțiilor, nu doar asupra veniturilor generate de acestea.

De exemplu, companiile care dețin infrastructuri de mare valoare, cum ar fi centrale electrice sau rețele de telecomunicații, vor avea un impact fiscal semnificativ, chiar dacă aceste construcții nu generează venituri directe.

Pe de altă parte, guvernul susține că această măsură este necesară pentru a crește veniturile bugetare, în contextul unei economii care are nevoie de finanțare pentru proiecte publice.

Totuși, unii experți atrag atenția asupra riscului ca acest impozit să fie transferat indirect asupra consumatorilor, prin creșterea tarifelor la energie, telecomunicații sau alte servicii.

Excepții și posibile controverse

Conform ordonanței, anumite entități vor fi exceptate de la plata acestui impozit, cum ar fi instituțiile publice, organizațiile non-profit și institutele de cercetare. Totuși, întrebări rămân cu privire la claritatea legislației și la interpretarea exactă a tipurilor de construcții vizate.

Criticii ordonanței avertizează asupra posibilelor probleme de implementare și asupra unei eventuale descurajări a investițiilor. În special, companiile străine ar putea percepe acest impozit ca pe un obstacol suplimentar în desfășurarea activităților economice în România.

Noul impozit pe construcții din România, care va intra în vigoare în 2025, promite să aibă un impact semnificativ asupra mediului economic.

Cu o cotă de 1,5% aplicată pe o gamă largă de construcții, această taxă este menită să aducă venituri suplimentare la bugetul de stat. Totuși, modul în care va fi implementată și efectele sale reale asupra firmelor și consumatorilor vor rămâne subiecte de dezbatere intensă în perioada următoare.

Vezi și: Construcții și renovări în România fără autorizație de construire. Ce poți să faci fără amenzi usturătoare și drumuri la primărie în 2024, conform legii