Transformarea urbană: Cum au evoluat „orașele-magnet” din România în ultimii zece ani, câți români fac naveta până la muncă

În ultimul deceniu, România a experimentat o transformare urbană semnificativă, marcând cel mai amplu fenomen de suburbanizare din istorie. Datele provenite din recensământul din 2021 indică faptul că toate marile orașe au pierdut populație într-un ritm mai accelerat decât media națională.

Consultanții, printre care și cei de la Banca Mondială, subliniază că orașele-magnet ale țării sunt afectate de îmbătrânirea demografică, în timp ce forța de muncă calificată rămâne un factor de creștere esențial.

Ce sunt, de fapt, orașele-magnet

Analizele arată că orașele importante din economia României, precum Timișoara, Cluj și București, au înregistrat scăderi semnificative în populație, de peste 20%, 10%, respectiv 9%. Fenomenul de suburbanizare este evident, iar municipiile și comunele din jurul unor centre urbane precum Iași, Sibiu, Cluj și Brașov au înregistrat creșteri demografice în ultimul deceniu, în timp ce Bucureștiul, Constanța, Timișoara, Craiova și Galați au continuat să piardă locuitori.

Forța de muncă se concentrează în câțiva poli urbani cheie precum București-Ilfov, Cluj, Timiș și Prahova. Aici, numărul de persoane ocupate a crescut în ultimul deceniu, în contrast cu scăderea evidentă în alte regiuni. Analistul Marius Cristea, consultant pentru Banca Mondială, subliniază că există o schimbare în domeniile de activitate, cu o creștere a populației active în servicii cu valoare adăugată mare și o scădere în industrii cu valoare adăugată mică.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Orașele-magnet se confruntă și cu schimbări în cererea de locuințe. Cu toate că există o dorință pentru case, s-a observat o scădere a nucleului familial și o creștere a numărului de persoane singure. De asemenea, orașele studențești nu mai atrag atât de multă populație tânără, iar specialiștii consideră că acestea vor trebui să atragă tineri din alte regiuni.

Vezi și: Orașele din lume în care se trăiește cel mai bine în 2023. Pe ce loc se află Bucureștiul. Nicușor Dan: ”Sunt încântat”

Câți români fac naveta la serviciu

Migrația externă contribuie, de asemenea, la scăderea populației, cu destinații preferate precum Italia, Germania și Marea Britanie. Persoanele cu studii superioare sunt mai predispuse să plece în străinătate, iar această tendință afectează negativ orașele și regiunile universitare.

Un alt aspect semnificativ este creșterea fenomenului de navetism. În ultimul deceniu, procentul de români care lucrează în localitățile în care locuiesc a scăzut cu 10%. Exemplificând, aproximativ 80-120.000 de persoane fac naveta zilnic din județul Ilfov în București. Mobilitatea este mai pronunțată în regiunile puternic industrializate, unde oamenii se deplasează către orașele mari pentru locuri de muncă.

În concluzie, transformarea urbană din România reflectă schimbările demografice, economice și sociale. Orașele-magnet se adaptează la noile realități, iar forța de muncă calificată și mobilitatea devin aspecte cruciale pentru evoluția urbană în deceniile următoare.

Vezi și: 20 de locuri din întreaga lume unde poți trăi cu mai puțin de 1.000 de euro pe lună