Top 3 județe din România unde îți e mai mare dragul să locuiești. Sunt cele mai curate din țara noastră, ce oraș se află la polul opus

România este martora unei mișcări fără precedent în lupta împotriva poluării și a deșeurilor aruncate ilegal în natură. De mai bine de un deceniu, mișcarea civică Let’s Do It, Romania! (LDIR) mobilizează sute de mii de voluntari din toate colțurile țării pentru a curăța mediul înconjurător. Inițiată în 2010, LDIR a devenit cea mai mare mișcare socială din România, atrăgând până în prezent 2,4 milioane de voluntari dedicați. Cu toate acestea, deși acțiunile au avut un impact major, problemele legate de deșeuri persistă în anumite zone ale țării.

Cele mai curate județe din România

Ana-Maria Hîncu, co-fondatoare a mișcării, recunoaște că drumul nu a fost unul ușor. La început, scepticismul și reticența au dominat, însă rezultatele pozitive au început să apară treptat.

„La început, toată lumea spunea că este o tâmpenie ceea ce facem, că oricum nu se va schimba nimic. E adevărat că nu s-a schimbat nimic fundamental, dar s-au schimbat multe, cel puțin la nivel de percepție”, mărturisește Ana-Maria Hîncu.

De la primele acțiuni de curățenie, când organizatorii se așteptau la aproximativ 10.000 de voluntari, dar au fost surprinși să vadă că au venit peste 200.000 de oameni, până la campaniile recente din 2024, LDIR a reușit să strângă în fiecare an mii de saci de gunoi din diverse regiuni ale țării. În septembrie 2024, mișcarea a avut din nou o zi de succes, cu aproximativ 138.000 de saci de deșeuri colectați la nivel național.

„A fost o zi bună și frumoasă, cu foarte mulți voluntari care au participat în toate județele din România”, spune Hîncu, subliniind că implicarea tinerilor este una dintre cheile succesului.

Aproximativ jumătate dintre voluntari sunt elevi, iar această implicare este esențială pentru educația ecologică și responsabilitatea viitoarelor generații. „Foarte mulți dintre ei cred că învață de mici lecția responsabilității și a ecologiei”, adaugă ea.

Anca Țurcașiu pleacă două luni din România alături de noul iubit. Locul de vis în care își va petrece vacanța după Revelion

Cozonac cu 10 gălbenușuri. Nu se frământă mult și tot iese pufos, nu poți să dai greș cu această rețetă

Deșeurile din renovări, o problemă majoră

Cu toate acestea, mișcarea se confruntă cu provocări considerabile în anumite regiuni. Deșeurile provenite din renovări și construcții au devenit o problemă tot mai frecventă. În cadrul unei acțiuni recente, Ana-Maria Hîncu a fost profund afectată de cantitatea uriașă de deșeuri aruncate ilegal, în special materiale de construcții și mobilier.

„Am fost cu Irina Rimes să curățăm, erau bucăți de teracotă peste tot. Pur și simplu nu se mai terminau de strâns. A trebuit să plecăm, pentru că plecau mașinile de la salubritate, dar sacii noștri rămâneau în urmă”, povestește Hîncu, vizibil afectată de această experiență.

Această problemă este comună în multe zone rurale, unde deșeurile sunt aruncate la marginea satelor, generând peisaje deprimante. În ciuda eforturilor, curățenia nu reușește întotdeauna să readucă mediul la starea sa naturală. În multe cazuri, voluntarii sunt copleșiți de volumul mare de deșeuri, iar munca lor devine una sisifică.

Responsabilitatea diferă de la județ la județ

O diferență notabilă în atitudinea față de curățenie și ecologie se observă de la județ la județ. Există județe în care oamenii sunt mult mai responsabili și implicați în protejarea mediului, cum ar fi Maramureș, Cluj și Sibiu. „La noi nu sunt așa de multe deșeuri, am strâns doar 1000 de saci”, spune o voluntară din Cluj, subliniind că, în aceste regiuni, nivelul de curățenie este menținut pe tot parcursul anului. Acest lucru reduce necesitatea unor acțiuni masive de voluntariat, deoarece populația locală contribuie constant la menținerea curățeniei.

Pe de altă parte, există județe unde interesul pentru voluntariat și ecologie este mult mai scăzut. Ana-Maria Hîncu menționează Brăila ca un exemplu negativ, unde implicarea comunității este redusă și acțiunile de curățenie întâmpină dificultăți. „

Sunt din Brăila și pot spune că interesul e mai scăzut la astfel de proiecte. E dificil să aduci oamenii la voluntariat în aceste zone”, explică ea.

Aplicația LDIR și sprijinul autorităților locale

Pentru a combate problema deșeurilor, Let’s Do It, Romania! a lansat și o aplicație mobilă care permite cetățenilor să semnaleze prezența deșeurilor în natură.

„Dacă nu ai timp să strângi deșeuri, poți măcar să ne sesizezi și noi discutăm cu autoritățile locale”, spune Hîncu.

Acest sistem funcționează în majoritatea cazurilor, iar voluntarii LDIR colaborează îndeaproape cu operatorii de salubritate pentru a elimina deșeurile semnalate.

Deși relația cu autoritățile locale a fost dificilă la început, în prezent, majoritatea operatorilor de salubritate sunt alături de mișcare și preiau deșeurile colectate de voluntari. „La început, păream niște nebuni care vrem să facem curățenie într-o singură zi. Dar acum, colaborarea este mult mai bună, iar autoritățile înțeleg importanța acestor acțiuni”, adaugă Ana-Maria Hîncu.

Întrebarea care rămâne însă este cum putem transforma Ziua Națională de Curățenie într-un eveniment lunar sau chiar săptămânal. Ana-Maria Hîncu este optimistă, dar realistă.

„Dacă am putea avea un septembrie în fiecare lună, ar fi ideal. Însă, până atunci, ne bazăm pe efortul constant al voluntarilor și pe sprijinul comunităților locale”, spune ea.

Mișcarea Let’s Do It, Romania! continuă să fie un exemplu de mobilizare socială și un factor important în educația ecologică a României. Cu toate provocările întâmpinate, voluntarii rămân dedicați misiunii lor, sperând ca, într-o zi, România să fie curată nu doar o zi pe an, ci tot timpul.