Te obligau să-l studiezi la școală și îți spuneau despre el că este unul dintre cei mai mari scriitori români. Controversele din spatele lui Mihail Sadoveanu [VIDEO]

Mihail Sadoveanu a fost, fără dar și poate, personalitate complexă, fiind un prolific scriitor, jurnalist și om politic cu contribuții semnificative în perioada comunistă.

Cu o producție literară impresionantă de peste 100 de cărți, Sadoveanu a abordat diverse genuri, de la roman istoric și de aventuri la cel psihologic și social, incluzându-se aici povestirea, nuvela, memorialistica și poezia.

Mihail Sadoveanu, de la începuturi

Născut în 1880 la Pașcani, Sadoveanu provenea dintr-o familie influentă, tatăl său fiind avocat și om politic liberal. După studii la Fălticeni și București, Sadoveanu a urmat facultatea de drept, dar pasiunea pentru scris l-a determinat să renunțe la avocatură în favoarea literaturii. Se întâmpla în 1910.

Explorează lumea literară și culturală din București, unde a intrat în contact cu personalități marcante, iar primele sale scrieri au fost publicate în reviste literare. În 1904, obține licența în drept și devine, totuși, avocat, dar își dedică ulterior întreaga carieră scrisului.

Ce pensie încasează Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, și cu ce se ocupă acum

David Popovici și-a cumpărat mașina visurilor lui. „M-am uitat la ea pe internet zi de zi, timp de doi ani”. Cum arată bolidul de 150.000 de euro

A fost și om politic, susținând naționalismul și umanismul, colaborând și cu regimul comunist. A fost membru al Academiei Române și a primit Premiul Lenin pentru Pace, având și titlul de Doctor honoris causa la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Viața sa personală a inclus o căsătorie cu Ecaterina Bâlu, alături de care a avut 11 copii. Copiii săi au moștenit talentul literar, devenind și ei scriitori, jurnaliști sau profesori universitari.

Vezi și: A fost sărac lipit și a încercat să se sinucidă. Trista poveste a scriitorului Panait Istrati

Opera lui Sadoveanu

Opera lui Sadoveanu poate fi împărțită în mai multe etape semnificative, după cum urmează:

• Etapă realistă și naturalistă (1898-1918): Operele din această perioadă explorează societatea românească a sfârșitului secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, evidențiind contradicțiile sociale, corupția și alte aspecte ale vremii. Printre acestea se numără romanele Bordeenii, Apa Morţilor, Neamul Şoimăreştilor.
• Etapă sămănătoristă și poporanistă (1918-1930): Sadoveanu și-a manifestat în această etapă admirația pentru țara sa, natura, tradițiile și valorile sale, dar și pentru oamenii simpli și muncitori. Printre operele reprezentative se numără Hanu Ancuţei, Dumbrava Minunată, Demonul tinereţii.
• Etapă mitico-simbolică (1930-1944): Aici s-a axat pe miezul istoriei și destinului poporului român, folosind elemente de mitologie, simbolism, fantastic și alegorie. Printre romanele scrise în această perioadă se numără Baltagul, Fraţii Jderi, O vreme de restriște.

Mihail Sadoveanu – imagine de arhivă

Vezi și: Drama tânărului scriitor român considerat al doilea I.L. Caragiale. A murit la doar 29 de ani și ar fi putut ”scrie istorie”

Versatilitate politică?

Mihail Sadoveanu a fost cunoscut și pentru implicarea sa în arena politică și a avut o carieră bogată și plină de transformări. El a fost membru al diverselor partide politice, de la cele liberale și naționaliste până la cele comuniste și socialiste.

Activitatea sa politică a inclus funcții precum deputat, senator, ministru, președinte al Adunării Deputaților și președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale.

În perioada interbelică, Sadoveanu a sprijinit Partidul Național Țărănesc, condus de Iuliu Maniu și Ion Mihalache, promovând valorile democrației și ale reformei agrare.

A ocupat funcții precum ministru al Cultelor și Artelor și președinte al Adunării Deputaților, criticând regimurile autoritare ale lui Carol al II-lea și Ion Antonescu.

În perioada postbelică, Sadoveanu a devenit adept al comunismului și al alianței cu Uniunea Sovietică, devenind membru al Partidului Comunist Român și al Frontului Democrației Populare.

A fost președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale în două mandate, între 1947 și 1948 și între 1958 și 1961, devenind șeful statului român.

A colaborat cu regimul comunist, adaptându-și opera la cerințele realismului socialist și exprimându-și loialitatea față de liderii comuniști, inclusiv Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu.

Mihail Sadoveanu a suferit un infarct care i-a afectat vorbirea și l-a lăsat aproape orb. A murit la 19 octombrie 1961, la București, și a fost înmormântat la Mănăstirea Văratec, alături de soția sa, Ecaterina.

Vezi și: 10 scriitori români care au murit în sărăcie