”Te iubesc, Maria mea!” Prințul Barbu Știrbey și Regina Maria, un basm cu final nefericit. Pierderea copilului lor i-a distrus

Amară. Pustie. Rece. Lipsită de afecțiune. Acestea sunt doar câteva dintre cuvintele care ar fi putut descrie căsnicia de conveniență pe care au trăit-o Regina Maria și Regele Ferdinand I al României. Cei doi au fost condamnați la o viață lipsită de iubire conjugală, găsindu-se în poziția în care să caute pasiune, înțelegere și dragoste înafara dormitorului matrimonial. Dacă monarhul și-a petrecut toată viața visând la Elena Văcărescu, Barbu Știrbey a fost prințul înrobit al inimii reginei Maria.

La doar 16 ani, Principesa Maria se căsătorește cu Ferdinand al României

La un an de la despărțirea dureroasă de Elena Văcărescu, singura lui mare iubire, Principele Ferdinand este de neconsolat. Știe că trebuie să-și îndeplinească datoria față de țară, motiv pentru care mătușa lui, Regina Elisabeta, pleacă în exil prin Europa, pentru a-i găsi o mireasă de viță nobilă.

Lunile trec, iar soția Regelui Carol I trimite vești buni în România. A găsit perechea ideală pentru moștenitorul coroanei. O fată gingașă, cu ochi de culoarea oceanului, pielea ca de fildeș și trupul firav, de balerină. O prințesă. O viitoare regină.

Maria Alexandra Victoria, principesă a Marii Britanii și a Irlandei, principesă de Edinburg şi principesă de Saxa-Coburg-Gotha, este nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi a Ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei.

Câţi bani iau în plus românii cu salariul minim, după majorare. Calculul exact

Gestul banal din trafic care îi va costa scump pe șoferi de acum. Legea de care trebuie să afle conducătorii auto

Tânăra de 16 ani nu ar fi crezut, niciodată, atunci când a acceptat cererea în căsătorie a Principelui Ferdinand al României, că va deveni, într-o zi, cea mai puternică și emblematică personalitate a țării ce avea să-i devină mamă, prietenă, patrie și suferință.

Cei doi se întâlnesc la Postdam și petrec o săptămână împreună, sub ochii vigilenți ai familiei tinerei. Ferdinand o soarbe din priviri, nu poate nega atracția fizică pe care o simte față de logodnica sa.

”Abia pot să-mi imaginez acest mare noroc şi trebuie să mă socotesc cel mai fericit om de pe pământ. Pentru mine, ea este fiinţa cea mai desăvârşită, este aproape încă un copil şi totuşi atât de raţională pentru vârsta ei.

O nepoată mai drăguţă nu ai fi putut să-ţi doreşti. O bucurie care sporeşte şi mai mult fericirea mea este că, după îndelungi strădanii şi speranţe, s-a împlinit dorinţa de suflet a iubiţilor nostri români.

Eu sunt ferm convins că mica mea logodnică va cuceri de la bun început toate inimile, aşa cum a cucerit-o şi pe a mea.

O fiică atât de îndelung şi aprig dorită nu poate aduce ţării decât noroc.”, îi povestea Principele Ferdinand unchiului său, Regele Carol I, conform volumului ”Scrisorile Regelui Ferdinand I al României“ editate de Sorin Cristescu (Editura Cetatea de scaun, 2015), conform Adevărul.

Principesa pasională, cucerită de ”Prințul Alb” Barbu Știrbey

Nunta regală are loc pe data de 10 ianuarie 1893, la Sigmaringen, la familia mirelui. Mireasa rămâne însărcinată, aproape imediat, iar la vârsta de 18 ani îl aduce pe lume pe principele Carol al II-lea. După naștere, Regina Maria se reface destul destul de repede.

Este tânără, plină de viață, efervescentă, veșnic optimistă și posedă un zâmbet luminos, cuceritor. Vrea să se distreze, organizează serate, baluri și evenimente fastuoase, unde are prilejul să danseze și să se bucure de compania persoanelor de vârsta ei.

Cuplul regal este invitat la o serată organizată de Ministrul Justiției, Alexandru Marghiloman, a cărui soție, Elisa Știrbey, se pregătește să-l părăsească pentru Ion I.C. Brătianu.

Petrecerea este în toi, atunci când Principesa Maria se oprește și-l privește pe cel care-i va ocupa gândurile și sentimentele până la sfârșitul vieții sale.

Barbu Alexandru Știrbey, supranumit ”Prințul Alb” al României, datorită reputației sale imaculate, fratele mai mic al Elisei Marghiloman, își face apariția în sala de bal. Pentru o secundă privirile li se contopesc, iar îngerii par să cânte, undeva, pe fundal.

Este dragoste la prima vedere, însă idila este imorală. Ea este viitoarea regină a României, căsătorită cu principele moștenitor al coroanei. La rândul său, prințul este însurat și este tată a patru copii. Însă, inimii nu poți să-i comanzi.

Povestea lor de iubire începe în anul 1907, în timpul răscoalei țărănești. Principesa Maria se adăpostește la Sinaia, împreună cu alte soţii şi fiice de boieri. Prinţul Barbu Ştirbey vine în vizită, iar restul este istorie.

”A devenit repede vizibil că atracţia dintre ei a mers ceva mai departe. Sentimentele şi ataşamentul lui au devenit în scurt timp atât de evidente, fără îndoială că apropiaţii lui şi-au dat seama.

Cu capul în nori, soţia lui habar n-avea, din fericire“, a mărturisit prinţesa Ana Maria Callimachi, născută Văcărescu, în cartea ”Lumea era toată a mea“ (Editura Corint, 2015).

Barbu Știrbey devine consilierul Principelui Ferdinand

Relația clandestină a celor doi continuă chiar sub ochii partenerilor lor de viață. Principesa Maria vizitează domeniul Știrbey de la Buftea tot mai des, unde prinţul îi croiește alei de călărie prin pădurea de stejari.

În 1913, cu sprijinul Regelui Carol I, Barbu Știrbey este numit administratorul Domeniilor Coroanei, ascensiunea sa politică fiind pretextul ideal de a se reuni, în fiecare zi, cu aleasa inimii sale.

Se iubesc cu patimă, se furișează în toiul nopții pentru a-și fura un sărut și fac schimb de scrisori, pe care prințul le semnează cu acronimul ILYMM – ”I love you, my Marie”, tradus din engleză prin ”Te iubesc, Maria Mea”.

Amantlâcul celor doi devine, rapid, recunoscut oficial. Regele Carol I sprijină triunghiul amoros de la curtea regală, pe care-l vede ca pe un compromis necesar pentru binele coroanei.

Prințul Știrbey devine consilierul privat al Principelui Ferdinand, moștenitorul României apreciindu-l pentru inteligența, vivacitatea și abilitățile sale strategice.

Barbu Știrbey, tatăl biologic ai Principesei Ileana și al Principelui Mircea?

În decembrie 1912, la nașterea principelui Mircea, mezinul familiei regale, toți cei prezenți la curtea regală pun la îndoială paternitatea micuțului moștenitor.

Pornesc zvonuri printre holurile Palatului Regal care spun că Prințul Barbu Știrbey ar fi fost tatăl biologic al micuțului Mircea, datorită asemănării fizice dintre cei doi.

”Relaţiile intime dintre soţi era practic inexistente. Ferdinand ştia exact care erau relaţiile soţiei sale cu Barbu Ştirbey, dar le accepta, se obişnuise cu infidelitatea ei, iar pe prinţ îl preţuia pentru inteligenţa şi tactul său.

Îi cerea întotdeauna sfatul, mai ales că Ştirbey, cumnatul lui Ion I.C.Brătianu, era întotdeauna bine informat. Ferdinand ajunsese până într-acolo încât nu mai lua nicio hotărâre importantă fără a-l consulta pe Ştirbey.

Acesta nu se manifesta niciodată în public, îi plăcea să stea în umbră, să savureze rezultatul manevrelor sale materializate în deciziile regale“, relatează istoricul Ioan Scurtu, în volumul al doilea al seriei ”Istoria românilor în timpul celor patru regi“, potrivit sursei citate.

La doar 3 anișori, micuțul Mircea se stinge din viață, din cauza febrei tifoide. Barbu Știrbey este alături de Regina Maria, suferă împreună și nu se dezlipesc de pătuțul copilului, decât pentru a-i pregăti funeraliile.

De asemenea, se spune că și principesa Ileana a României ar fi fost copila Prințului Alb.

„La Curtea noastră, secretele alcovului erau secretele tuturor. Anecdota cu frageda Elisabeta, fiica lui Ferdinand, chemând pe mica Ileana la fereastră cu cuvintele: ”Vino iute, să vezi pe tatăl tău”, la sosirea prinţului Barbu Ştirbey care cobora din automobile, a făcut înconjurul Bucureştilor“, scria Constantin Argetoianu în memoriile sale.

Regele Carol al II-lea a încercat să-l asasineze?

După sfârșitul Primului Război Mondial, Prințul Știrbey este numit șeful Casei Regale, însă renunţă la poziţia sa şi pleacă din ţară cu familia pentru a calma spiritele inflamate de crearea noului parlament al României Mari.

Însă, iubirea față de Regina Maria nu poate fi domolită. Din acest motiv, poruncește construirea unei vile la Mamaia, lângă castelul reginei.

În 1930, Barbu Știrbey pleacă în exil, în urma unui conflict cu Regele Carol al II-lea. Marea iubire a Reginei Maria supraviețuiește unei tentative de asasinat în trenul Orient Express. Cei doi se revăd la Paris.

Cântecul de lebădă al iubirii lor răsună sfâșietor odată cu moartea Reginei Maria pe 18 iulie 1938. Își iau rămas bun, siguri find că vor fi reuniți în Eternitate.

Prințul Alb revine în România, după abdicarea lui Carol al II-lea. În septembrie 1944, Regele Mihai I îl trimite pe Barbu Știrbey să semneze armistiţiul cu Aliaţii, la Moscova.

După câteva luni este numit prim-ministru, dar nu apucă să-şi exercite funcţia, deoarece comuniştii îl înlocuiesc cu Petru Groza. La 24 martie 1946, Barbu Ştirbey își dă ultima suflare, la 73 de ani.