Țările în care natalitatea inexistentă ar putea duce la schimbarea hărților. Cât de gravă a ajuns problema globală a fertilității
Scăderea natalității a devenit una dintre cele mai mari provocări demografice cu care se confruntă multe țări în 2024. Cu o rată a fertilității la nivel global care a scăzut de la 5 nașteri per femeie în 1950 la 2,3 în 2021, impactul economic și social al acestei tendințe este resimțit tot mai acut. Fără o creștere a natalității sau a imigrației, țările riscă să aibă o populație insuficientă pentru a susține economiile și sistemele sociale.
Ce este rata fertilității și cum se stabilește stabilitatea populației
Rata fertilității reprezintă numărul mediu de copii născuți de o femeie de vârstă fertilă într-o anumită țară. Vârsta fertilă este considerată între 15 și 45 de ani. Pentru a menține o populație stabilă, o țară are nevoie de o rată de 2,1 copii per femeie, cunoscută drept „rata de înlocuire”. Această valoare este considerată necesară pentru a înlocui părinții și pentru a compensa mortalitatea infantilă, în condiții de migrație și mortalitate constante.
Însă, multe țări se află mult sub acest prag. De exemplu, Taiwanul are în prezent cea mai mică rată a fertilității din lume, estimată la 1,1 copii per femeie. Pe listă se regăsesc și alte țări din Asia și Europa, printre care Coreea de Sud, Singapore, Ucraina și Italia, toate având rate substanțial sub rata de înlocuire de 2,1.
Țările cu cele mai scăzute rate de fertilitate și efectele asupra societății
În topul țărilor cu cele mai mici rate de fertilitate, Asia ocupă un loc fruntaș, având șase state reprezentate, inclusiv Taiwan, Coreea de Sud și Singapore. Europa este și ea bine reprezentată, cu opt țări, printre care Ucraina, Moldova, Italia și Spania. Pe lângă acestea, câteva țări din America de Nord, inclusiv Puerto Rico și Insulele Virgine Britanice, precum și Mauritius din Africa, completează lista.
Declinul populației în aceste țări poate afecta grav piața muncii și economia. Lipsa unei generații tinere suficient de numeroase pentru a susține economia activă va pune presiune pe sistemele de pensii și pe resursele de sănătate. De exemplu, Japonia, una dintre țările cu o rată de fertilitate de 1,4, a alocat deja 3,6 trilioane de yeni anual (aproximativ 22,3 miliarde USD) pentru a încuraja creșterea natalității. În mod similar, Coreea de Sud a introdus măsuri care permit angajarea bonelor străine pentru a sprijini familiile și a stimula ratele de fertilitate.
Impactul scăderii natalității în Europa și măsurile luate pentru a combate această tendință
Europa este singurul continent care, în mod colectiv, se așteaptă să înregistreze un declin al populației în viitorul apropiat. Proiecțiile demografice estimează o scădere de 7% între 2022 și 2050, o tendință cauzată în principal de ratele de fertilitate scăzute și de lipsa unui flux migrator suficient pentru a suplini populația în scădere.
În țări precum Italia, Polonia și Spania, unde rata de fertilitate este de 1,3 copii per femeie, guvernele au început să implementeze politici pentru a încuraja nașterile și a reduce consecințele economice. În unele state, sunt oferite stimulente financiare pentru familiile care decid să aibă copii, iar condițiile de muncă sunt adaptate pentru a sprijini părinții. De asemenea, se pune accent pe facilitarea accesului la servicii de îngrijire a copiilor, pentru a sprijini femeile în reconcilirea vieții profesionale cu cea familială.
Scenarii posibile pentru viitor: schimbări pe harta demografică a lumii
În lipsa unor schimbări majore, țările cu cele mai mici rate de fertilitate se confruntă cu scenarii care ar putea duce la schimbări demografice semnificative. Lipsa tinerilor va duce la un procent mai mare de persoane vârstnice, crescând povara asupra celor activi în câmpul muncii. Acest fenomen va necesita reforme profunde, inclusiv creșterea vârstei de pensionare, stimulente pentru imigrație și politici de sprijin pentru familiile tinere.
Așadar, scăderea natalității nu este doar o problemă individuală a fiecărei țări, ci un fenomen global cu implicații economice și sociale profunde. În viitorul apropiat, țările vor fi nevoite să adopte măsuri mai dure pentru a menține o populație activă suficientă și pentru a evita o criză economică determinată de un dezechilibru demografic extrem, conform Visual Capitalist.