Sfârșește stupid sub roțile trenului în RFG, după o șuetă cu o blondă. Destinul tragic al unui fotbalist român de geniu
Aurel Rădulescu a fost mijlocaș ofensiv la Sportului Studenţesc, un fotbalis extrem de talentat pe care unii l-au comparat cu Dobrin sau Hagi. A avut un destin tragic ș a sfârșit sub roțile unui tren după o șuetă cu o blondă. A lăsat în urmă o nevastă singură şi un copil nou-născut.
Povestea lui Aurică Rădulescu
Pe 5 aprilie 1978, într-un amical disputat la Buenos Aires în fața a 80.000 de spectatori, România se întâlnea cu Argentina. Selecționata ”Pumelor” se pregătea de Cupa Mondială de peste câteva luni, pe care avea s-o găzduiască și s-o și câștige.
În ofensiva României, selecționerul Ștefan Covaci îl titulariza în premieră pe Aurel Rădulescu, care avea 24 de ani și traversa o formă excelentă la Sportul Studențesc. Colegii lui din ”Regie” au fost Gică Stroe, Paul Cazan, Gino Iorgulescu sau Mircea Sandu.
Pe mijlocașul ”Studenților”, mulți l-au comparat cu marii fotbaliști români: ”Era incredibil de talentat. La talent, se putea compara cu orice mare fotbalist român, Dobrin, Iordănescu sau Hagi”, spunea fostul antrenor Mircea Rădulescu despre Aurel Rădulescu.
Aurică Rădulescu a adunat șase selecții la prima reprezentativă, toate în anul de debut, 1978. Un an mai târziu, el avea să sfârșească tragic pe peronul unei gări din RFG, după ce fentase moartea o dată.
A scăpat din ”autocarul morții”
Pe 5 octombrie 1975, autocarul echipei Sportul se întorcea de la Cluj, de la un meci de campionat. Fusese implicat într-un grav accident, pe Valea Oltului. Patru persoane și-au pierdut viața în frunte cu președintele clubului, Liviu Colceriu. Alți zece pasageri au fost răniți grav, printre care și Mircea Rădulescu, viitorul antrenor al naţionalei.
Aurică Rădulescu, care era și căpitanul echipei, a fost accidentat și nu a făcut deplasarea la Cluj, la acel meci. Dar nu a mai scăpat din ghearele morții pe 5 iulie 1979, în RFG.
Sfârșitul tragic al lui Aurică Rădulescu și copilul care nu și-a cunoscut tatăl
La o zi după finala Cupei României, Sportul-Steaua, 0-3, delegația din Regie a plecat într-o excursie de zece zile în RFG, un fel de premiu de la șefii clubului pentru rezultatetale bune obținute de echipă în acel sezon.
Aurică Rădulescu nu a vrut să meargă motvând că soția sa urma să aducă pe lume primul copil al cuplului. A plecat până la urmă, convins de colegi și de președintele clubului. S-a zburat până la Frankfurt, apoi s-a luat trenul până la Hanovra.
Pe peronul din Hanovra, cei din staff au observat că Aurică Rădulescu și colegul său Gică Stroe lipseau. Aceștia se aflau în vagonul restaurant, la o discuție cu niște blonde; nemțoaice sau americance. Când și-au data seama că trenul s-a pus în mișcare cei doi au fugit la ușă și au sărit în gol, deoarece la garniturile nemțești scara se strânge automat.
Primul a fost Stroe, care a ajuns sub roțile trenului și s-a ales cu o fractură craniană de zece centimetri. Imediat a sărit în gol și Aurică Rădulescu, rănit foarte grav. Au fost duși amândoi la spital. Stroe și-a revenit după zece zile de comă, însă pentru colegul său nu s-a mai putut face nimic. A decedat în seara zilei de 5 iulie, în urma unei insuficiențe renale severe, pentru că rinichii îi fuseseră făcuți praf în accident.
Pe 7 iulie, la București, Emilia, soția lui, avea să-l aducă pe lume pe fiul fotbalistului, Cristian, iar a doua zi, pe 8, Aurică Rădulescu era înmormântat la Constanța.
Aurică Rădulescu s-a născut la 13 octombrie 1953 la Adamclisi. A decedat la numai 26 de ani.