Satul din Alba care se gospodărește singur datorită localnicilor, e unic în România. Aceștia își construiesc poduri, repară străzile, biserica, dar ajută și săracii

Într-un colț pitoresc al județului Alba, satul Limba, cu doar 150 de locuitori, a devenit un exemplu de auto-gospodărire și solidaritate comunitară pentru întreaga țară. Acest sat mic și fermecător, parte a comunei Ciugud, este cunoscut pentru capacitatea sa de a se administra eficient și de a-și îmbunătăți constant infrastructura și calitatea vieții locuitorilor.

O comunitate unită și modernizată

Satul Limba beneficiază de drumuri asfaltate, trotuare pavate și toate gospodăriile sunt conectate la rețelele de apă curentă, gaze și canalizare. Această infrastructură modernă se datorează accesării eficiente a fondurilor europene de către primăria comunei Ciugud. Majoritatea locuitorilor lucrează în orașul Alba Iulia, aflat la doar câțiva kilometri distanță, dar revin întotdeauna în sat pentru a-și îngriji gospodăriile și a contribui la dezvoltarea comunității.

În 2007, locuitorii au fondat asociația „Limbenii”, o inițiativă ce avea să schimbe fața satului. Totul a început cu necesitatea urgentă de a repara turla bisericii. Cu o voință comună și o dorință arzătoare de a-și îmbunătăți satul, locuitorii au început să contribuie lunar cu câte 5 lei. Astfel, 130 de familii din cele 150 donează bani pentru susținerea diverselor proiecte comunitare. Augustin Muntean, membru al asociației, subliniază, pentru ziarul Adevărul, importanța acestor contribuții: „Cu ajutorul acestor bani, străzile și satul nostru sunt mai frumoase, iar oamenii sunt mai uniți. Fiecare dintre noi simte o mare satisfacție că a contribuit la comunitatea în care trăiește.”

Satul Limba este printre puținele sate din România care au reușit să se gospodărească singure, fără a aștepta fonduri guvernamentale sau alte ajutoare.

Infrastructură realizată cu fonduri europene și inițiativă locală

În Limba, oamenii nu așteaptă ca autoritățile să rezolve toate problemele. Infrastructura modernă, realizată cu ajutorul fondurilor europene obținute de primărie, este completată de eforturile locale. Asociația „Limbenii” se ocupă de multe alte aspecte, de la achiziționarea de medicamente pentru bătrânii singuri și nevoiași, la trimiterea copiilor în tabere, inclusiv la Marea Neagră. Unul dintre cele mai remarcabile proiecte a fost construirea unui pod mic care le permite locuitorilor să ajungă mai ușor la terenurile agricole. „Ne-am adunat 21 de oameni și, într-o după-amiază, l-am construit. Fiecare a adus materiale și am reușit,” spune Dorin Bucur, președintele asociației și liderul mișcării civice din sat.

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Ce trebuie să faci ca peștele congelat să aibă gust proaspăt. Trucul simplu cu un singur ingredient

Satul Limba dispune de infrastructură modernă, realizată cu ajutorul fondurilor europene.

Evenimente și tradiții locale

În fiecare an, în prima duminică din septembrie, locuitorii din Limba și cei plecați în străinătate se reunesc pentru sărbătoarea „Fiii satului”. Evenimentul include un parastas la monumentul eroilor, un meci tradițional de fotbal, expoziții și lansări de carte. Aceasta nu este singura tradiție păstrată cu sfințenie în Limba. Satul este cunoscut pentru diverse obiceiuri tradiționale, cum ar fi Borbolatița, o sărbătoare menită să alunge spiritele rele, și „Noaptea pricoliciilor”, care celebrează legătura satului cu vechii daci.

„Noaptea pricolicilor” și Borbolatița: tradiții vechi și semnificații profunde

Limbenii sunt cunoscuți sub denumirea de oameni-lupi sau, din superstiție, pricolici. Pe vatra satului au fost descoperite urme de trăire din vremea dacilor. Aceștia erau organizași într-o uniune războinică a cărei simbol era lupul. „Pricoliciul” este reprezentat și pe semnul care marchează intrarea în sat. Borbolatița este o altă tradiție veche, menită să alunge spiritele rele prin aprinderea de focuri pe câmp la sfârșitul iernii. Aceste tradiții sunt păstrate cu sfințenie de comunitatea locală și reprezintă un prilej de mândrie și identitate culturală.

Legenda „limbenilor” cu Mihai Viteazul

Mândria „limbenilor” față de ce au făcut și vor să mai facă este remarcată și printr-o legendă care datează de sute de ani. Se spune că Mihai Viteazul, înainte de a intra în Alba Iulia, l-a chemat la el pe sfetnicul de taină și i-a zis: „Mâine voi intra în Alba Iulia și voi desăvârși unirea celor trei țări în una singură și mare. Trebuie să intru cu fală și cutezanță. Pohtesc să-mi fie țesălat calul și lustruite hamurile și cizmele de către oameni de nădejde.” Sfetnicul i-a recomandat satul Limba, unde domnitorul a fost ospătat și cinstiți cum se cuvine, iar calul și echipamentele sale au fost pregătite impecabil pentru intrarea triumfală în Alba Iulia.

Proiecte comune duse la bun sfârșit

Pe lângă reparațiile bisericii și construirea podului, locuitorii din Limba au realizat numeroase alte proiecte comune. Au construit Monumentul Eroilor, au realizat Căminul Cultural și au introdus apa și gazul în sat prin muncă voluntară. Fiecare locuitor a contribuit cum a putut, fie prin muncă, fie prin donații de materiale sau bani. „Deși sunt o mână de oameni, locuitorii satului Limba au găsit, de fiecare dată, puterea să se unească în fața unui proiect comun și să-l ducă la bun sfârșit,” se arată pe pagina de internet a asociației.

O comunitate modernă, dar ancorată în tradiții

Satul Limba se mândrește cu o infrastructură modernă și o comunitate unită, dar nu uită de tradițiile și valorile sale. Evenimentele organizate de asociația „Limbenii” aduc împreună locuitorii și le oferă ocazia să-și exprime mândria și apartenența la această comunitate. „La una din primele întâlniri ale asociației am decis care sunt prioritățile, ce să facem în sat. Și ne-am zis: ne pică turlă în cap, hai să începem cu asta. Am găsit meșteri, am strâns bani, fiecare a dat cât a putut. Apoi ne-am organizat. Unii s-au rânduit să aducă meșteri și să îi ducă sau să îi cazeze în sat. Alții au adus mâncare. Alții au adus materiale,” povestește Dorin Bucur.

Sărbătoarea „Fiii satului”

Oamenii din Limba plecați peste hotare se reunesc, de 48 de ani, în prima duminică din septembrie la sărbătoarea „Fiii satului”. Localnicii se întâlnesc la monumentul din centrul satului unde preotul oficiază un parastas pe pomenire a eroilor, se organizează un meci tradițional de fotbal, expoziții, lansări de carte, dialoguri și o mică petrecere. Această tradiție anuală este un prilej de bucurie și reîntâlnire pentru toți cei care se simt legați de Limba.

Borbolatița și alte obiceiuri locale

Pe lângă „Noaptea pricoliciilor”, asociația și satul au dezvoltat și alte activități recreative care sunt organizate în fiecare an. Concursul de pescuit, ziua pricolicilor, petrecerea în căminul cultural de Revelion și de zilele onomastice, hodăița (alungarea spiritelor rele prin aprinderea de focuri pe câmp la sfârșitul iernii), borbolatița, colindatul în ajunul Crăciunului și multe altele sunt doar câteva dintre evenimentele care aduc împreună comunitatea și întăresc legăturile dintre locuitori.

Ritualul „Borbolatiţa” din Limba, „vatra Pricolicilor” de lângă Alba Iulia, practicat pentru dezlegarea ploii la începutul anului agrar. (Foto: Alba24)

Rolul important al școlii

Școala din Limba are un rol foarte important în comunitate. În fiecare an, în cadrul activităților din săptămâna „Școala Altfel”, elevii desfășoară muncă de cercetare pentru a cunoaște istoria și tradițiile satului. Aceste activități educative îi ajută pe tineri să înțeleagă și să aprecieze moștenirea culturală a satului lor, contribuind astfel la păstrarea și transmiterea tradițiilor locale.

Satul Limba, situat în vecinătatea Mureșului, oferă o panoramă deosebită asupra Luncii Mureșului și a orașului Alba Iulia. Acest sat unic din Alba continuă să inspire prin unitate și spirit civic, demonstrând că împreună se pot realiza lucruri mărețe. Locuitorii din Limba sunt un exemplu viu de solidaritate și auto-gospodărire, arătând că prin inițiativă și voință se pot depăși orice obstacole. Satul Limba nu este doar un loc frumos din punct de vedere geografic, ci și un simbol al comunității și al valorilor tradiționale românești.