Sărăcia din România, văzută cu alți ochi. Suntem primii în Europa la creșterea numărul de mașini pe cap de locuitor

O analiză recentă a Eurostat încearcă să asocieze niște cifre exacte obsesiei românilor de a avea un număr absurd de mare mașini înmatriculate, chiar dacă multe dintre ele sunt incredibil de vechi și cu un nivel sporit de poluare.

În 2022, la nivel european, existau nu mai puțin de 560 de mașini la 1.000 de locuitori, marcând o creștere de aproximativ 14,3% în ultimul deceniu, de la 490 de unități. în România, deși nivelul de sărăcie se resimte în faptul că avem una dintre cele mai mici rate de motorizare din Europa, fascinantă este creșterea fabuloasă din ultimii 10 ani la acest capitol, cea mai mare de pe bătrânul continent.

Citește și: Mașina chinezească de la Dacia pe care o cumpără toți românii. Ce se întâmplă cu producția Dacia Spring în 2024

Piața auto din Europa, rezultatul obsesiei oamenilor de a avea mașini personale

Pe primul loc în 2022 la nivel European s-a aflat Italia, cu aproximativ 684 de autoturisme la 1.000 de locuitori. ”Cizma” a fost urmată de Luxemburg (678), Finlanda (661) și Cipru (658). Între timp, Letonia a avut cea mai mică rată, cu 414 autoturisme la 1000 de locuitori, urmată de România (417) și Ungaria (424).

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

În mod interesant, în ultimul deceniu, cele mai mari rate de creștere s-au putut observa în centrul și estul Uniunii Europene. Pe primul loc se află România, țara noastră înregistrând o creștere în perioada 2012 – 2022 de 86,2% sau 193 de mașini în plus la 1.000 de locuitori. Urmează Croația (+44,8%; +152), Ungaria (+40,9%; +123), Slovacia (+40,1%; +135) și Estonia (+39,7%; +181).

Citește și: Mașina românească devenită cea mai bine vândută din Marea Britanie. Nu este Dacia, dar s-a vândut ca pâinea caldă în 2023

Ce s-a schimbat în rata motorizării din Europa

Evoluția ratei motorizării în Europa în ultimul deceniu reflectă diverse tendințe socio-economice și schimbări în preferințele de mobilitate ale populației. Rata motorizării, măsurată prin numărul de autovehicule la mia de locuitori, a crescut în general, însă acest trend variază semnificativ de la o țară la alta în funcție de mai mulți factori, cum ar fi dezvoltarea economică, politicile de urbanizare și mobilitate, precum și inițiativele de sustenabilitate.

1. Creștere în țările emergente din Europa de Est: În ultimul deceniu, țările din Europa de Est, inclusiv multe state membre noi ale Uniunii Europene, au înregistrat o creștere semnificativă a ratei motorizării. Această creștere este atribuită îmbunătățirii nivelului de trai, accesului mai larg la finanțare și creșterii pieței de autovehicule noi și second-hand.
2. Stabilitate sau creștere moderată în Europa de Vest: Țările din Europa de Vest prezintă o rată de motorizare relativ stabilă sau în creștere moderată. Aceste țări au piețe auto mature și densități ridicate ale populației, cu politici puternice de promovare a alternativelor sustenabile la deplasarea cu autovehiculul personal, cum ar fi transportul public, bicicleta și mersul pe jos.
3. Influența politicilor de mediu și urbanizare: În orașele și regiunile cu politici stricte de mediu și planuri de urbanizare orientate spre sustenabilitate, creșterea ratei motorizării poate fi mai lentă. Inițiativele precum taxele pentru congestie, zonele cu emisii reduse și investițiile în infrastructura pentru transportul alternativ au ca scop reducerea dependenței de automobilele private.
4. Impactul tehnologiei și al noilor modele de mobilitate: Dezvoltarea tehnologiei auto, inclusiv popularitatea în creștere a vehiculelor electrice, și apariția serviciilor de mobilitate ca serviciu (MaaS) influențează de asemenea rata motorizării. Aceste tendințe pot conduce la o utilizare mai eficientă a autovehiculelor și la o scădere a necesității de proprietate a autovehiculului personal.