Ruinele Mănăstirii Chiajna-Giulești, investigate cu tehnologii de ultimă generație: Ce au descoperit specialiștii despre monumentul istoric

Ruinele Mănăstirii Chiajna-Giulești, un monument istoric din secolul al XVIII-lea, au fost supuse unor investigații avansate pentru a determina gradul de degradare și stabilitatea structurii.

Construită în perioada fanariotă și situată în partea de vest a Bucureștiului, această mănăstire a fost martora unor evenimente istorice tumultuoase, inclusiv incendierea de către turci și afectarea sa de numeroase cutremure. În prezent, doar o parte din zidurile de cărămidă au supraviețuit, păstrându-se ca relicvă a trecutului.

Tehnologii moderne pentru evaluarea rezistenței structurale

Pentru a evalua starea actuală a mănăstirii și influența vibrațiilor externe asupra acesteia, o echipă de cercetători și elevi de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), împreună cu parteneri de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE 2000) și compania Topgeocart, au utilizat tehnologii de ultimă generație. Investigațiile, desfășurate între 19 august și 2 septembrie 2023, au inclus metode non-invazive precum scanarea 3D, seismologie și senzori aeropurtați.

Model 3D al Mănăstirii Chiajna-Giulești

Eduard Năstase, cercetător la INCDFP și coordonator al proiectului, a explicat că echipa a reușit să descopere structuri îngropate și să obțină un model tridimensional al mănăstirii.

Cât costă să cumperi un an de vechime la pensie, începând din ianuarie 2025. Suma pe care o vei scoate din buzunar de la anul

Nume de fete la modă în 2025. Lista completă cu cele mai populare nume

„Am obținut date valoroase care vor fi esențiale pentru lucrările de restaurare”, a subliniat acesta, adăugând că analiza vibrațiilor produse de trenurile din proximitate a indicat o degradare lentă a structurii.

Influența cutremurelor și vibrațiilor asupra monumentului

Istoria cutremurelor din regiune a jucat un rol crucial în starea actuală a mănăstirii. Cutremurele din anii 1800, 1940 și 1977 au contribuit la colapsul unor elemente structurale, inclusiv fragmente din turla Pantocrator. Echipa de cercetare a identificat degradări semnificative ale pereților de cărămidă și riscuri majore în cazul unui cutremur din zona Vrancea cu magnitudine peste 7 pe scara Richter.

Studiul de caz desfășurat la Mănăstirea Chiajna-Giulești, denumit „Rezonanța trecutului”, a avut și un scop educațional. Elevii au învățat să utilizeze diverse metode de colectare și interpretare a datelor, contribuind la o mai bună înțelegere a stării actuale a monumentului. De asemenea, investigațiile au evidențiat complementaritatea metodelor utilizate, combinând termoviziunea cu scanarea 3D și tehnologia LiDAR pentru a valida observațiile inițiale.

Eduard Năstase a menționat că rezultatele studiului de caz vor fi publicate într-un articol științific în octombrie 2024, contribuind la dezvoltarea unor proiecte de conservare și protejare a acestui important vestigiu istoric.