Românii pot fi mândri acum, Ungaria ne-a depășit la sărăcie. Cum a ajuns cea mai săracă țară din UE la puterea de cumpărare

Într-un context european în continuă schimbare, dinamica economică aduce surprize uneori neașteptate.

Recent, Ungaria a preluat un titlu nedorit, acela de cea mai săracă națiune din Uniunea Europeană (UE), devansând state precum Bulgaria și, implicit, România. Această schimbare de statut are la bază mai mulți factori economici și politici, care au condus la o diminuare semnificativă a puterii de cumpărare a cetățenilor maghiari.

Inflația și politica economică – un duet destabilizator

Unul dintre elementele cheie în declinul economic al Ungariei a fost rata inflației, care a atins un nivel-record de peste 17% în 2023. Această creștere abruptă a prețurilor a erodat puternic puterea de cumpărare a maghiarilor, plasând țara într-o poziție delicată în cadrul UE. Analiza Băncii Naționale a Ungariei (MNB) subliniază faptul că, fără o schimbare a politicilor economice actuale ale guvernului Orbán, considerate „defectuoase” de către experți, nu există perspective de ameliorare a situației.

Venituri mici și creștere iluzorie

Un alt factor care contribuie la poziția Ungariei ca cea mai săracă țară din UE este nivelul veniturilor gospodăriilor, care sunt cele mai mici din blocul comunitar. Deși în forinți (moneda națională a Ungariei) veniturile gospodăriilor au crescut cu 140% între 2012 și 2022, cea mai mare îmbunătățire înregistrată în UE, când veniturile sunt convertite în euro, imaginea este mult mai puțin roz. Veniturile medii brute interne, în termeni reali, sunt mai puțin de jumătate din media UE și reprezintă doar 64% din paritatea puterii de cumpărare.

Obiceiuri și tradiții pe 23 decembrie. Ce trebuie să faci în această zi pentru noroc și belșug

Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins la 78 de ani. Anunțul trist făcut de familia regală

O parte din problema veniturilor mici se datorează structurii economice a Ungariei, dominată de sectoare necompetitive sau cu competitivitate scăzută, care nu reușesc să genereze venituri semnificative. În plus, o parte din PIB-ul țării migrează în străinătate anual, datorită îndatorării naționale și a remitențelor de la companiile străine. Pentru a depăși acest cerc vicios, experții Băncii Naționale sugerează o reorientare a modelului economic, cu accent pe atragerea capitalului în sectoare care pot crește venitul național brut și care să rămână în țară.

Inflația, bariera în calea prosperității

Un alt aspect negativ care influențează puterea de cumpărare în Ungaria este rata inflației, care s-a dovedit a fi cea mai rapidă creștere în rândul noilor state membre UE, în ultimii douăzeci de ani de la aderare. Această creștere constantă a prețurilor de consum reprezintă o barieră majoră în calea creșterii consumului și a realizării unei stări de prosperitate pentru cetățenii ungari.

În concluzie, situația economică a Ungariei reflectă intersecția dintre o serie de politici interne neadecvate și provocările externe ale pieței. În acest context, pentru a depăși această poziție defavorabilă, este esențială o reevaluare profundă și o reorientare a strategiilor economice la nivel național.