Românii încă vorbesc în „milioane”, la aproape 20 de ani de la trecerea la „leul greu”
Deși au trecut aproape două decenii de la denominarea leului, românii continuă să se raporteze la prețuri folosind expresii vechi, precum „milioane”. Această obișnuință este atât de profund înrădăcinată, încât chiar și astăzi, mulți oameni își exprimă prețurile în termeni de lei vechi, în ciuda schimbării din 2005. Conform lui Adrian Vasilescu, consilier la Banca Națională a României (BNR), acest fenomen este legat de obișnuință și de lunga perioadă de adaptare la noul sistem monetar.
„Chiar și acum sunt derutante exprimările. Am vorbit cu cineva care spunea că a plătit 200-300 de lei la ceva și am rămas surprins, crezând că este prea scump. El de fapt se referea la 20-30 de lei. Am vorbit atâta timp despre sume mari, încât a rămas în obișnuință”, explică Vasilescu.
Deși România a avut dificultăți în adaptarea la noul sistem, nu este singura țară care s-a confruntat cu această problemă. La francezi, de exemplu, trecerea la „noul franc” a durat mai mult, chiar dacă schimbarea s-a făcut în 1960, când 100 de franci vechi au devenit 1 franc nou.
Inflația, o barieră majoră în procesul de denominare
Una dintre cauzele acestei întârzieri în adaptare poate fi legată de inflația ridicată care a afectat România timp de mai multe decenii. Vasilescu subliniază că inflația a fost un factor important în determinarea dificultății de a face o denominare mai devreme. „Noi am fost o țară care s-a luptat mult cu inflația. După 1990, am avut perioade în care inflația era de trei cifre, ajungând chiar la 300%. În astfel de condiții, este imposibil să faci o denominare”, spune acesta.
România a reușit să reducă inflația la o singură cifră abia în 2004, iar trecerea la „leul greu” a venit la scurt timp după aceea, pe 1 iulie 2005. În acel moment, un leu nou a fost echivalat cu 10.000 de lei vechi. Bancnotele cu valori mari, cum ar fi cele de 10.000, 100.000 sau chiar 1 milion de lei, au fost înlocuite de sume mai mici, precum 1 leu, 10 lei sau 100 de lei.
Impactul denominării și provocările trecerii la euro
Denominarea leului a reprezentat una dintre cele mai importante decizii financiare din România postcomunistă, având un impact major asupra economiei. Cu toate acestea, procesul a fost întâmpinat inițial cu neîncredere din partea populației, care își amintea de reforma monetară din 1947, când regimul comunist a confiscat economiile multor cetățeni.
Cu toate acestea, denominarea din 2005 a fost considerată un succes, ajutând la stabilizarea economiei și la modernizarea sistemului monetar. Oamenii au început să se obișnuiască cu „leul greu”, iar Vasilescu este de părere că românii vor trebui să învețe din nou, atunci când România va trece la moneda euro. În prezent, însă, România nu mai îndeplinește toate criteriile necesare pentru adoptarea euro.
Inflația și pierderea puterii de cumpărare au continuat să fie provocări pentru români. De exemplu, bancnota de 500 de lei, care valora în 2005 aproximativ 123 de euro, valorează acum doar 100 de euro, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare. Vasilescu subliniază însă că, având în vedere multiplele perioade de inflație prin care a trecut România, această pierdere este relativ mică.
În concluzie, trecerea la „leul greu” a fost un moment semnificativ pentru economia României, dar obișnuința și inflația au încetinit procesul de adaptare la noul sistem monetar. Cu toate acestea, denominarea a deschis calea către stabilitatea economică și modernizarea sistemului financiar, iar România se pregătește în viitor pentru o nouă schimbare importantă: trecerea la euro.