România, o țară falimentară. Firmele îngropate de autorități prin taxe și impozite, recordul ultimilor 12 ani

Situația economică din România a atins un punct critic, reflectat în numărul alarmant de firme dizolvate în primele patru luni ale anului 2024. Potrivit unei analize realizate de Sierra Quadrant, numărul companiilor care și-au închis porțile a atins un record al ultimilor 12 ani. Această evoluție subliniază impactul profund al creșterilor de taxe, inflației și scăderii consumului asupra mediului de afaceri.

Record alarmant de dizolvări de firme

În perioada ianuarie-aprilie 2024, au fost dizolvate 16.153 de firme, comparativ cu 13.300 în aceeași perioadă a anului precedent și 10.677 în 2012. Acest record depășește chiar și cifrele din 2016, când 13.181 de companii au fost dizolvate. Majoritatea acestor firme proveneau din sectorul IMM-urilor, fiind puternic afectate de contextul economic actual.

Cele mai multe firme dizolvate activau în domenii precum comerț și servicii (4.389), construcții (1.662), activități profesionale, științifice și tehnice (1.572) și industria prelucrătoare (1.403). Alte sectoare afectate semnificativ includ transportul și depozitarea (1.202), informațiile și comunicațiile (1.082), activitățile de servicii administrative (843) și hotelurile și restaurantele (840).

Impactul economic și reacția autorităților

Analizând aceste cifre, experții subliniază că nici în timpul crizei economice anterioare nu s-a înregistrat un număr atât de mare de dizolvări de firme. „Economia trece printr-un amplu proces de restructurare, determinat, în mare parte, de efectele creșterilor de taxe, ale inflației, scăderii vânzărilor și accentuării blocajului financiar”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator la Sierra Quadrant.

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Cristian Tudor Popescu, reacție fermă după rezultatele exit-poll: „Călin Georgescu este mai periculos decât Simion”

Potrivit consultanților, dacă dinamica dizolvărilor de firme din primele patru luni ale anului va continua, numărul companiilor care vor ieși din peisajul economic ar putea atinge pragul de 50.000 până la sfârșitul anului 2024, față de 39.031 în 2023. În plus, datele de la Registrul Comerțului arată că 58.899 de firme se află în dificultate (radieri, insolvențe, dizolvări și suspendări de activitate) în primele patru luni ale anului, cu peste 15.000 mai multe decât în 2023.

Restructurarea afacerilor, o necesitate

Pentru a face față acestui val de dizolvări, specialiștii recomandă restructurarea și optimizarea operațiunilor financiare. Ovidiu Neacșu subliniază că „restructurarea afacerilor va deveni cuvântul de ordine în business-ul românesc”. Companiile trebuie să-și pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să își reducă expunerile și să caute soluții financiare de backup.

În ciuda contextului dificil, există și soluții legale la dispoziția investitorilor pentru a evita insolvența și falimentul, cum ar fi acordul de restructurare sau concordatul preventiv. Aceste proceduri oferă companiilor aflate în dificultate posibilitatea de a implementa un program de însănătoșire a afacerii.

Un sondaj realizat de Sierra Quadrant la sfârșitul anului trecut arăta că 62% dintre investitori și-au propus drept obiectiv principal pentru 2024 restructurarea și optimizarea operațiunilor financiare. Principalele motive invocate de antreprenori includ creșterea taxelor, scăderea vânzărilor, accentuarea blocajului financiar și creșterea costurilor operaționale.

Concluzii și perspective

Situația economică actuală din România reflectă dificultățile majore cu care se confruntă mediul de afaceri. Numărul record de firme dizolvate și dificultățile economice accentuate pun presiune asupra companiilor, obligându-le să adopte măsuri drastice de restructurare și optimizare.

Pentru a naviga aceste vremuri de criză, companiile trebuie să fie proactive în abordarea provocărilor economice, să adopte strategii de restructurare și să utilizeze instrumentele legale disponibile pentru a-și proteja afacerile. În același timp, autoritățile trebuie să monitorizeze atent evoluțiile economice și să sprijine mediul de afaceri prin politici adecvate, pentru a preveni un colaps economic mai profund.