România în Schengen vine cu consecințe nebănuite. Deschiderea granițelor va duce la o nouă criză a forței de muncă, până și asiatici vor pleca

Aderarea completă a României la spațiul Schengen, cu eliminarea controalelor la granițele terestre începând cu 1 ianuarie 2025, este un moment istoric pentru țara noastră. Decizia Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene a fost primită cu entuziasm, marcând un pas important către integrarea deplină în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, acest moment de sărbătoare ascunde și consecințe neașteptate, care ar putea afecta grav economia națională. Deschiderea completă a frontierelor ar putea accelera plecarea muncitorilor străini din România, creând o nouă criză a forței de muncă.

Ce înseamnă intrarea în Schengen pentru muncitori

Intrarea României în spațiul Schengen aduce beneficii semnificative, cum ar fi eliminarea controalelor la granițele terestre și simplificarea mobilității transfrontaliere. Cu toate acestea, pentru muncitorii străini care lucrează în România, acest lucru înseamnă și acces direct, fără restricții, către piețele de muncă din țările mai dezvoltate din Europa.

România a devenit în ultimii ani un important angajator de muncitori străini, în special din Asia de Sud-Est, pentru a acoperi deficitul sever de personal în sectoare precum construcțiile, agricultura, industria automotive și HoReCa. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că odată cu eliminarea controalelor la granițe, acești muncitori ar putea opta pentru țări precum Germania, Franța sau Olanda, unde salariile și condițiile de muncă sunt considerabil mai bune.

Paula Rus, managing partner la Today Workforce, estimează că între 30% și 50% dintre muncitorii asiatici din România ar putea părăsi țara după aderarea completă la Schengen. „Acest fenomen era prezent și până acum, dar controalele la granițe limitau încercările de trecere către alte state. Odată cu aplicarea Schengen, muncitorii vor avea cale liberă către piețele de muncă mai atractive”, explică ea.

Rusia a finanțat cu 69 de milioane de euro o vastă campanie de propagandă în România și Bulgaria

Programul supermarketurilor de Crăciun 2024. Până la ce oră sunt deschise Lidl, Kaufland, Carrefour, Auchan, Profi și Penny pe 24 decembrie

Domenii critice afectate de plecarea muncitorilor

Domeniile care vor resimți cel mai mult impactul plecării muncitorilor străini sunt:

1. Construcțiile – Un sector care depinde masiv de muncitorii străini pentru proiectele mari de infrastructură și dezvoltare imobiliară.
2. Retail-ul și HoReCa – Domenii unde salariile mici și condițiile de muncă precare nu pot concura cu ofertele din țările vest-europene.
3. Automotive și industria prelucrătoare – Industrii care au nevoie de personal calificat și stabil pentru a menține competitivitatea.
4. Agricultura – Un sector vital, care se bazează din ce în ce mai mult pe forța de muncă din afara Uniunii Europene.

Aceste industrii, deja afectate de deficitul de personal autohton, riscă să fie puternic destabilizate de exodul forței de muncă străine.

De ce pleacă muncitorii străini din România?

Muncitorii străini aleg România pentru că oferă oportunități economice mai bune decât țările lor de origine, dar condițiile de muncă și salariile relativ mici nu sunt suficiente pentru a-i păstra pe termen lung. După intrarea în Schengen, acești muncitori vor avea acces direct la piețele de muncă din Europa Occidentală, unde veniturile sunt mult mai mari.

Alex Milcev, șeful serviciilor fiscale EY în România, subliniază că eliminarea restricțiilor la frontieră va accelera plecările. „Această forță de muncă nu va avea absolut nicio restricție de a călători în străinătate și de a obține un loc de muncă mai bine plătit, fie în Ungaria, fie în Germania sau Franța”, afirmă el.

De exemplu, un muncitor asiatic care câștigă salariul minim în România poate câștiga de două sau trei ori mai mult în țări precum Germania sau Olanda, unde pachetul salarial include și beneficii sociale mai atractive.

Criza forței de muncă, amplificată de problemele demografice

România se confruntă deja cu una dintre cele mai grave crize demografice din Europa. Populația activă scade constant, iar fenomenul „exodului creierelor” – plecarea românilor calificați către alte țări – a lăsat goluri uriașe pe piața muncii.

Conform datelor Băncii Mondiale, România este a doua țară din lume, după Siria, în ceea ce privește migrația forței de muncă. Pe lângă plecarea românilor, țara noastră întâmpină dificultăți majore în atragerea și păstrarea lucrătorilor străini.

Raluca Pârvu, business manager la BPI România, consideră că țara noastră trebuie să-și adapteze legislația pentru a integra mai bine forța de muncă non-UE. „România trebuie să-și îmbunătățească mecanismele de acces și să ofere pachete de beneficii atractive pentru a menține acești muncitori în țară”, explică ea.

Soluții pentru prevenirea exodului muncitorilor străini

Pentru a evita o criză economică majoră, România trebuie să adopte măsuri urgente:

1. Reforma fiscală – Reducerea taxelor pe muncă pentru a permite companiilor să ofere salarii mai competitive.
2. Contracte atractive – Crearea unor pachete de beneficii care să includă salarii mai mari, locuințe și alte facilități pentru muncitorii străini.
3. Recalificarea forței de muncă autohtone – Organizarea de cursuri gratuite de reconversie profesională pentru a atrage șomerii în sectoarele afectate.
4. Integrarea culturală a muncitorilor străini – Dezvoltarea unor programe care să-i ajute pe aceștia să se simtă „acasă” în România.
5. Strategie națională pentru stoparea migrației – O abordare mai activă a autorităților pentru a menține atât românii, cât și străinii în țară.

Adrian Negrescu, analist economic, consideră că statul trebuie să investească mai mult în educație și formare profesională pentru a pregăti o nouă generație de angajați calificați. „Avem peste un milion de oameni care nu fac nimic în prezent. Acești oameni trebuie integrați pe piața muncii prin cursuri de calificare în domeniile cerute”, afirmă el.

Aderarea României la Schengen este un pas important pentru integrarea europeană, dar vine cu provocări majore pentru economia națională. Fără măsuri rapide și eficiente, exodul muncitorilor străini ar putea agrava deficitul de personal din sectoare cheie, afectând grav competitivitatea și stabilitatea economică a țării.

România trebuie să acționeze acum pentru a-și proteja economia și a preveni un colaps al pieței muncii. Dacă nu reușim să păstrăm atât muncitorii autohtoni, cât și pe cei străini, deschiderea granițelor Schengen s-ar putea transforma dintr-o victorie istorică într-o vulnerabilitate economică fără precedent.