Prețuri negative la energie: O provocare din ce în ce mai frecventă în Europa

În ultimii ani, Europa a fost martora unor schimbări semnificative în piața energiei electrice, pe fondul eforturilor de tranziție către surse de energie verde. O consecință surprinzătoare a acestei tranziții este creșterea frecvenței cu care energia electrică este tranzacționată la prețuri negative. Acest fenomen, deși aparent avantajos pentru consumatori, dezvăluie provocări complexe pentru industria energetică europeană.

Producția masivă de energie verde și prețurile negative

Prețurile negative la energie sunt un rezultat direct al dezechilibrului între cererea și oferta de energie, cauzat în principal de creșterea rapidă a producției de energie solară și eoliană. În Germania, de exemplu, marți, în Piața pentru Ziua Următoare, prețul energiei electrice a fost negativ timp de șase ore, conform datelor furnizate de European Power Exchange (EPEX SPOT). Acest fenomen indică faptul că oferta de energie din surse regenerabile a depășit semnificativ cererea, conducând la o scădere a prețurilor sub zero.

Investițiile masive în infrastructura de producție de energie verde, menite să reducă dependența de gazul natural rusesc, au contribuit la această situație. Germania a instalat o capacitate record de panouri solare, atingând 81,7 gigawați în 2023, în timp ce cererea era de doar 52,2 gigawați. În plus, producția eoliană din Germania a atins recent cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, amplificând astfel dezechilibrul dintre cerere și ofertă.

Aceste prețuri negative nu se reflectă, totuși, în facturile consumatorilor, deoarece tarifele sunt stabilite în avans. Mai mult, energia tranzacționată la prețuri negative provine din piața pentru ziua următoare, care reprezintă energia brută. Prin urmare, gospodăriile nu primesc rambursări, ci mai degrabă indică probleme structurale în gestionarea surplusului de energie.

Statuia din Parcul Cișmigiu ce potolește setea trecătorilor de aproape 100 de ani. Cum și-a găsit sfârșitul Sissi Ștefanidi la doar 21 de ani

Cine beneficiază de pensia de urmaș, la final de 2024. Cum se calculează aceasta, de fapt

Provocările infrastructurii de stocare și investițiile viitoare

Una dintre principalele provocări ale acestei abundențe de energie regenerabilă este lipsa tehnologiei de stocare eficientă. Energia solară și eoliană nu pot fi stocate în mod eficient în baterii, ceea ce duce la pierderi semnificative atunci când producția depășește cererea. Astfel, deși prețurile energiei sunt negative, consumatorii nu beneficiază întotdeauna de aceste scăderi, deoarece consumul maxim are loc adesea în orele non-solare.

Această situație ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a investițiilor în infrastructura de producție de energie verde. Un raport al firmei de cercetare SEB Research avertizează că plafonarea prețurilor la energie ar putea descuraja investițiile viitoare în capacitățile de producție solară și eoliană. În schimb, SEB Research sugerează că fondurile ar trebui să fie direcționate către dezvoltarea tehnologiilor de stocare a energiei și îmbunătățirea rețelelor de distribuție.

Cu toate acestea, apetitul Europei pentru energie verde nu pare să scadă. În Europa de Est, capacitățile solare continuă să se extindă. În primele șapte luni ale anului 2023, producția solară a crescut cu 55% față de aceeași perioadă a anului anterior în țări precum Austria, Bulgaria, Ungaria, România și Polonia. Această tendință arată clar că, în ciuda provocărilor, tranziția către surse regenerabile de energie rămâne o prioritate pentru Europa.

În concluzie, prețurile negative la energie reflectă succesul Europei în adoptarea energiei verzi, dar și provocările asociate cu gestionarea eficientă a acestei abundențe de resurse. Investițiile în tehnologii de stocare și infrastructură rămân esențiale pentru a asigura o tranziție sustenabilă către un viitor energetic mai verde.