Precum vecinul enervant cu „manelele la maxim”: Coreea de Nord îndreaptă boxele spre Sud și face gălăgie într-o nouă metodă de hărțuire

Relațiile deja tensionate dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud au ajuns la un nou nivel de ostilitate, odată cu o metodă neobișnuită de agresiune: bombardarea sonoră. De câteva luni, boxe uriașe amplasate de partea nord-coreeană a graniței trimit sunete stridente și bizare către satele sud-coreene de frontieră, transformând liniștea rurală într-un coșmar acustic. Locuitorii sud-coreeni spun că „hărțuirea sonoră” le afectează grav viețile, ducându-i în pragul exasperării, scrie The New York Times.

O simfonie a disconfortului: sunete de coșmar la graniță

La granița dintre cele două Corei, boxele amplasate pe dealuri nord-coreene trimit încontinuu sunete stranii. Locuitorii din satul Dangsan, aflat pe partea sud-coreeană, au descris experiențele lor ca fiind de-a dreptul infernale. Unii au auzit un sunet repetitiv, asemănător unui gong uriaș, bătut la intervale regulate, alții au raportat zgomote care amintesc de urletele lupilor, scârțâituri metalice, sau chiar sunete ce imită țipetele fantomelor dintr-un film de groază. Pe alocuri, zgomotele devin și mai absurde, cum ar fi o maimuță furioasă care lovește un pian stricat.

„Este ca o tortură”, spune An Mi-hee, o localnică de 37 de ani. „Nu mai putem dormi noaptea. Este ca și cum cineva ar încerca să ne înnebunească.”

Zgomotele sunt transmise între 10 și 24 de ore pe zi, fără un tipar clar, ceea ce face situația și mai greu de suportat. Această „bombardare sonoră” este o escaladare a tacticilor de hărțuire folosite de Coreea de Nord de-a lungul decadelor, dar pare să fie mai eficientă decât vechile transmisii propagandistice.

Cine este Aura Șova, câștigătoarea emisiunii Vocea României 2024. Ce profesie are tânăra care a făcut parte din echipa lui Tudor Chirilă

Câștigător Vocea României: Aura Șova primește trofeul, iar Tudor Chirilă bifează al șaptelea succes

Boxe uriașe din Coreea de Nord, vizibile de pe Insula Ganghwa, Coreea de Sud, în luna octombrie. Locuitorii satului Dangsan se plâng că nu pot dormi din cauza sunetelor misterioase și deranjante care răzbat din boxe. (Foto: The New York Times)

Propaganda și tensiunile geopolitice

Hărțuirea sonoră vine pe fondul relațiilor extrem de tensionate dintre cele două țări. Sub conducerea lui Kim Jong-un, Coreea de Nord a adoptat o poziție tot mai agresivă, declarând că vede Coreea de Sud nu ca pe un partener pentru reunificare, ci ca pe un inamic pe care trebuie să-l anexeze în eventualitatea unui conflict. De partea cealaltă, președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a răspuns cu o atitudine mai dură față de regimul de la Phenian, intensificând exercițiile militare comune cu Statele Unite și Japonia.

Această confruntare indirectă reflectă starea permanentă de conflict latent dintre cele două Corei, care nu au semnat niciodată un tratat de pace după Războiul din Coreea (1950-1953). În timp ce Phenianul testează în mod regulat rachete balistice și își modernizează arsenalul nuclear, Seulul colaborează strâns cu partenerii săi occidentali pentru a consolida apărarea și a descuraja eventualele agresiuni.

O nouă formă de război psihologic

De-a lungul anilor, cele două Corei au recurs frecvent la metode de propagandă pentru a-și afecta moralul adversarului. De la pliante și mesaje transmise prin baloane, până la transmisiuni radio și difuzoare cu muzică propagandistică, astfel de tactici au fost parte integrantă a confruntării. Totuși, zgomotele stridente și aparent aleatorii folosite acum de Coreea de Nord marchează o nouă etapă în războiul psihologic.

Această metodă pare să aibă un efect devastator asupra populației sud-coreene din satele de graniță. „Este mai rău decât orice am experimentat până acum”, spun locuitorii. Spre deosebire de vechile mesaje propagandistice, care puteau fi ignorate, zgomotele actuale sunt atât de deranjante încât devin imposibil de trecut cu vederea.

Ce urmează?

În timp ce locuitorii din sud suferă din cauza acestui bombardament sonor, autoritățile sud-coreene încearcă să găsească soluții pentru a atenua impactul asupra populației. Totuși, confruntarea cu Nordul rămâne o provocare dificilă, mai ales având în vedere că aceste tactici sunt parte dintr-un arsenal mai larg de hărțuire și intimidare.

La nivel internațional, astfel de acțiuni ale Coreei de Nord atrag din nou atenția asupra instabilității din regiune. În timp ce Seulul și partenerii săi continuă să răspundă cu măsuri defensive și apeluri la dialog, este clar că regimul de la Phenian va continua să exploreze noi modalități de a destabiliza vecinii din Sud. Boxele la maxim, simbol al propagandei nord-coreene, sunt doar un nou exemplu din lunga istorie a conflictului dintre cele două state.