Plafonarea adaosului comercial la alimentele românești, o decizie populistă înainte de alegeri. Cum îi sabotează de fapt pe români, ce se va întâmpla în magazine

Pe măsură ce se apropie alegerile, Guvernul României pregătește o măsură care promite să atragă atenția electoratului: plafonarea adaosului comercial la alimentele românești la 20%. Deși această inițiativă poate părea atractivă pentru consumatori, realitatea din spatele acestei decizii este mult mai complicată. Experții și reprezentanții patronatelor avertizează că o astfel de intervenție pe piața liberă ar putea avea consecințe nedorite, ducând la creșterea prețurilor pentru alte produse și destabilizarea pieței.

Cum funcționează plafonarea adaosului comercial și cine va fi afectat

Plafonarea adaosului comercial presupune limitarea procentului de profit pe care comercianții îl pot adăuga la prețul de achiziție al produselor. În acest caz, Guvernul propune ca adaosul pentru alimentele românești să fie plafonat la 20%, similar cu măsura deja aplicată pentru 17 produse de bază până la sfârșitul anului. Însă, măsurile de acest tip nu sunt noi și au fost criticate în trecut pentru impactul lor asupra pieței.

Una dintre marile provocări ale acestei inițiative este definirea clară a „alimentelor românești”. De exemplu, în cazul produselor procesate, cum ar fi salamul, este dificil de stabilit ce proporție din ingrediente trebuie să fie de origine românească pentru ca produsul să fie considerat „românesc”. Această ambiguitate poate crea confuzie și dificultăți în implementarea măsurii.

Efectele plafonării asupra pieței și a consumatorilor

Reprezentanții patronatelor au criticat dur acest proiect, argumentând că intervenția pe piața liberă va duce la dezechilibre economice. Radu Burnete, directorul Confederației Concordia, a subliniat pericolele acestei măsuri, comparând-o cu eșecul similar din Ungaria. Acolo, plafonarea adaosurilor comerciale nu a redus inflația, ci a crescut volatilitatea prețurilor. Când retailerii sunt forțați să limiteze adaosul pe anumite produse, aceștia compensează prin majorarea prețurilor altor produse, afectând astfel în mod indirect consumatorii.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

În plus, această plafonare ar putea descuraja producătorii și retailerii să aducă pe piață alimente de calitate, având în vedere că marja lor de profit ar fi limitată. În loc să beneficieze de prețuri mai mici, consumatorii ar putea constata că trebuie să plătească mai mult pentru alte produse esențiale, cum ar fi detergenții sau articolele de igienă, pentru a compensa pierderile comercianților.

O măsură populistă înainte de alegeri?

Există suspiciuni că această inițiativă are un scop mai degrabă electoral decât economic. Surse politice sugerează că măsura ar putea fi aprobată chiar în pragul alegerilor, ca parte a unei strategii de atragere a voturilor. Cu toate acestea, efectele pe termen lung ale unei astfel de decizii ar putea fi mai degrabă negative decât pozitive, destabilizând piața și afectând capacitatea consumatorilor de a accesa o gamă variată de produse la prețuri rezonabile.

În concluzie, deși plafonarea adaosului comercial la alimentele românești poate părea o măsură benefică la prima vedere, realitatea este mult mai complexă. În loc să ofere avantaje pe termen lung, aceasta ar putea sabota economia românească, ducând la creșterea prețurilor și limitând accesul consumatorilor la produse de calitate. Rămâne de văzut cum va evolua această inițiativă și care vor fi efectele sale reale asupra pieței și a consumatorilor, conform Digi24.ro.