Pârâul din Capitală care a fost îngropat sub oraș. Povestea fascinantă a Bucureștioarei

În vremuri îndepărtate, când străbunicii noștri nici nu erau în plan, din balta Icoanei (Grădina Icoanei de astăzi) izvora un pârâu vital pentru București, cunoscut sub numele de Bucureștioara.

Acest pârâu, care traversa o bună parte din centrul orașului, a fost martorul unor epoci demult apuse și a poveștilor care au rămas în umbra timpului.

Astăzi, doar în arhive și pe hărți mai putem descoperi urmele lui, amintindu-ne că în București, nu doar clădirile și străzile au dispărut odată cu trecerea timpului, ci și sursele de apă.

Bucureştioara

De la începuturi

La începuturi, Bucureștioara era cea mai importantă sursă de apă potabilă din Bucureștiul vechi. Izvorând din balta Icoanei, pârâul își croia drum printre mahalale, străduțe și piețe, aducând viață locuitorilor săi.

Statuia din Parcul Cișmigiu ce potolește setea trecătorilor de aproape 100 de ani. Cum și-a găsit sfârșitul Sissi Ștefanidi la doar 21 de ani

Cine beneficiază de pensia de urmaș, la final de 2024. Cum se calculează aceasta, de fapt

Dar odată cu creșterea populației și dezvoltarea orașului, pârâul a început să-și schimbe treptat cursul și să-și piardă din importanță. De la o sursă vitală de apă potabilă, Bucureștioara a devenit, în timp, un curs de apă poluat și urât mirositor, alimentat cu deșeuri menajere și industriale.

Denumit și Căcăina sau Căcata, pârâul a devenit un simbol al neglijenței și al condițiilor insalubre din centrul Bucureștiului.

Traseul pârâului cuprindea diverse cartiere și zone istorice ale orașului, trecând prin suburbii precum Scaunele, Târgul Cucului și Vergului, înainte de a se vărsa în Dâmbovița, la Piața Unirii de astăzi.

Pe parcursul său, Bucureștioara a devenit canalizarea naturală a locuitorilor din mahalalele din centrul orașului, atrăgând după sine o nouă denumire, mai puțin lăudătoare și mai descriptivă, după cum menționam anterior.

Bucureştioara

Astuparea și dispariția Bucureștioarei

Din cauza poluării și a problemelor de salubritate, Bucureștioara a fost în cele din urmă acoperită, pierzându-și astfel locul în peisajul urban al Bucureștiului.

Astuparea a avut loc în timpul secolului al XIX-lea, ca răspuns la plângerile și problemele aduse de pârâu locuitorilor din zona centrală a orașului.

Cu toate că astuparea a rezolvat parțial problemele legate de salubritate și inundații, ea a adus cu sine și alte dificultăți. Apele ploilor nu mai aveau unde să se scurgă și au început să inunde străzile și curțile, cauzând noi probleme pentru locuitorii orașului.

Astăzi, Bucureștioara există doar în memoria celor care au auzit despre ea și în hărțile vechi ale orașului. A fost un martor tăcut al evoluției Bucureștiului și al schimbărilor care au avut loc de-a lungul secolelor.