Pădurea poveștilor nemuritoare: Cum a ajuns Nucșoara, o comună din România, în New York Times
România reapare în publicația The New York Times, evidențiind proiectul de conservare a fagilor din Nucșoara. Inițiativa denumită „Pădurea cu Povești Nemuritoare”, susținută de Primăria Comunei Nucșoara și o fundație, a captivat atenția publicației americane, care detaliază eforturile depuse pentru protejarea fagilor seculari din această zonă.
Nucșoara și New York Times
Astfel, România a ajuns în paginile New York Times, cu povestea proiectului de conservare a fagilor de la Nucșoara.
Autorul articolului, Alan Burdick, a fost însoțit de fotojurnalistul Nicholas J. R. White, cei doi documentându-se prin vizitarea Nucșoarei și a zonei înconjurătoare, interacționând cu localnicii și cu echipa responsabilă de implementarea proiectului.
Lansat în primăvara anului 2023, proiectul își propune să conserve 2.544 de fagi seculari, împrăștiați pe teritoriul comunei Nucșoara din județul Argeș. Fiecare arbore a fost cartografiat cu ajutorul coordonatelor GPS, fotografiat și a primit o plăcuță identificatoare.
În ce constă proiectul
Pentru cei care aleg să adopte unul sau mai mulți fagi, există posibilitatea de a-și împărtăși poveștile sau mesajele pe site-ul dedicat. Acestea sunt editate și înregistrate audio, transformate într-un cod QR amplasat pe plăcuța de identificare a arborelui adoptat și pe certificatul primit prin e-mail de către adoptator. Certificatul de adopție conține imaginea arborelui selectat, numărul acestuia și codul QR, prin intermediul căruia se poate asculta povestea în format audio.
Până în prezent, aproximativ o sută de fagi au fost adoptați, iar printre poveștile împărtășite pe site se regăsesc cele ale campioanei la scrimă, Ana-Maria Brânză, a jurnalistului britanic Charley Ottley, a multiplului campion la paraclimbing, Răzvan Nedu, și a luptătoarei împotriva regimului comunist, exemplificată de Elisabeta Rizea, alături de alții.
Ca referință, comuna Nucșoara din județul Argeș este cunoscută nu doar pentru mișcarea sa de rezistență anticomunistă extrem de durabilă din Munții Făgăraș, ci și pentru rolul său de poartă către Vârful Moldoveanu, cel mai înalt vârf din Carpații României (2.544 metri), și pentru bogăția sa naturală, reprezentată de fagii seculari.