Noua carte de identitate în România, pe ultima sută de metri. Schimbările cu care vin la pachet buletinele de acum înainte, la ce ajută

România se află în fața unei importante etape de modernizare a sistemului de evidență a persoanelor, odată cu lansarea noilor cărți de identitate electronice (CEI).

Ministerul de Interne a anunțat că testele tehnice finale pentru prototipul de buletin electronic sunt aproape finalizate, iar lansarea oficială la nivel național este programată pentru noiembrie 2024. Această inițiativă este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor de digitalizare stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede dezvoltarea a cel puțin 11 servicii publice accesibile prin intermediul noilor buletine. Schimbările aduse de aceste noi acte de identitate sunt numeroase și vor avea un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor.

O carte de identitate mai modernă și sigură

Noua carte de identitate electronică este rezultatul unui proces de modernizare tehnologică, necesar pentru a asigura securitatea datelor personale și pentru a facilita accesul la servicii publice digitale. În comparație cu prototipul lansat în proiectul pilot din Cluj, noile buletine vin cu un cip de ultimă generație, lansat cu doar câțiva ani în urmă, spre deosebire de cel utilizat anterior, care aparținea unei generații tehnologice mai vechi, de 13-14 ani. Acest cip va avea o interfață duală, ceea ce înseamnă că poate fi utilizat atât prin contact direct, cât și fără contact (contactless), ceea ce va facilita folosirea cărților de identitate în mediul digital.

O schimbare esențială constă în includerea a două certificate digitale în noul prototip: unul pentru autentificare și altul pentru semnătură electronică avansată. Această configurație asigură un nivel sporit de securitate, permițând utilizatorilor să semneze documente oficiale în format digital și să se autentifice în diverse sisteme informatice ale administrației publice, inclusiv în sistemul IT al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Practic, noile buletine vor prelua și funcțiile cardului național de sănătate, unificând astfel două instrumente esențiale într-un singur document.

Cine a câștigat finala Asia Express 2024. Echipa care a plecat acasă cu marele premiu de 30.000 de euro

Cele 5 declarații controversate ale lui Trump despre NATO care ridică întrebări privind viitorul Alianței

Servicii publice digitale la un clic distanță

Odată cu introducerea noilor cărți de identitate electronice, cetățenii vor avea acces la o gamă largă de servicii publice digitale, simplificându-se astfel multe procese administrative. România s-a angajat, prin PNRR, să dezvolte cel puțin 11 astfel de servicii, accesibile prin intermediul buletinelor electronice. Printre funcțiile principale ale acestora se numără legitimarea și certificarea identității în mediul online, utilizarea ca document de călătorie și accesul la diverse servicii publice, cum ar fi schimbarea adresei de domiciliu sau eliberarea certificatelor de domiciliu.

Cetățenii vor putea, de asemenea, să își gestioneze datele personale, să verifice valabilitatea documentelor de identitate și să se programeze online pentru diverse servicii. O altă funcție importantă care va fi dezvoltată este dematerializarea cărții de identitate, adică posibilitatea de a crea un act digital care să poată fi accesat de pe dispozitive mobile, cum ar fi telefonul sau tableta. Această opțiune va facilita utilizarea buletinului în format digital, oferind cetățenilor o soluție rapidă și modernă pentru accesarea documentelor lor.

În plus, se discută și despre posibilitatea accesării altor documente de pe telefon, cum ar fi cardul național de sănătate, prin intermediul unei aplicații unice a statului. Această aplicație, care va integra mai multe servicii publice, este prevăzută să fie disponibilă începând cu 2025, conform declarațiilor ministrului digitalizării, Bogdan Ivan.

Etapele implementării și importanța noilor buletine

Emiterea noilor cărți de identitate electronice este o prioritate pentru România, având în vedere că implementarea lor este legată de fondurile alocate prin PNRR. Dacă nu se va reuși începerea emiterii acestora la nivel național în 2024, România riscă să piardă 150 de milioane de euro, bani destinați pentru emiterea a 5 milioane de buletine electronice. Prin urmare, Ministerul de Interne a anunțat un calendar ambițios de implementare, care prevede extinderea etapizată a emiterii noilor acte în toate municipiile reședință de județ până la sfârșitul lunii noiembrie.

Volumul inițial de buletine care vor fi emise în 2024 va depinde de cererea cetățenilor și de capacitatea serviciilor publice comunitare locale de a operaționaliza procesul de emitere. Deși Ministerul de Interne nu a oferit estimări pentru numărul total de cărți electronice care vor fi emise în 2025, obiectivul asumat prin PNRR este ca până la 30 iunie 2026, 5 milioane de cetățeni să fie posesori ai acestor documente.

Noile buletine nu sunt doar o simplă schimbare estetică sau tehnologică. Ele reprezintă un pas important către digitalizarea completă a administrației publice și o modalitate de a simplifica interacțiunile cetățenilor cu instituțiile statului. De asemenea, oferă un nivel sporit de securitate pentru datele personale, ceea ce este esențial într-o lume în care digitalizarea devine din ce în ce mai importantă.

Implementarea noilor cărți de identitate electronice în România este o inițiativă ambițioasă, dar esențială pentru modernizarea sistemului administrativ și facilitarea accesului cetățenilor la servicii publice digitale. Cu un nivel sporit de securitate și multiple funcționalități, noile buletine vor juca un rol central în transformarea modului în care românii își gestionează identitatea și interacționează cu instituțiile statului. Emiterea acestor acte este programată să înceapă la sfârșitul anului 2024, iar impactul lor va fi resimțit în anii ce urmează, pe măsură ce tot mai multe servicii publice vor deveni accesibile prin intermediul buletinelor electronice.