Misterul catacombelor din România, „tunelurile dacice”. Sunt mai bine de 500 și ascund legende fascinante

Lucrarea „Secretele României subterane”, realizată de Ionuț Vlad Musceleanu și gen. dr. Emil Străinu, aduce în atenție un subiect extrem de intrigant și puțin cunoscut publicului larg: tunelurile secrete din România.

Aceste structuri subterane reprezintă o parte importantă din patrimoniul cultural și istoric al țării, oferind dovezi ale unor evenimente și practici care au avut loc de-a lungul secolelor.

Cum au ajuns să găsească aceste catacombe, de fapt

Comparând numărul de kilometri de autostradă din țară cu lungimea totală a tunelurilor, se evidențiază dimensiunea și complexitatea acestei rețele subterane, care uneori depășește cu mult ceea ce putem vedea la suprafață.

Printre cele mai fascinante descoperiri din această lucrare se numără:

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Tunelul roman dintre România și Ungaria, care a fost enționat într-o lucrare din 1935, acest tunel lung de 35 de kilometri, situat între localitățile Cenad din județul Timiș și Szeged din Ungaria, demonstrează ingeniozitatea tehnologică a antichității și legăturile teritoriale și comerciale existente în acea perioadă.

Catacombele lui Iancu de Hunedoara de la Șiria sunt tunelurile săpate în timpul luptelor cu turcii în jurul anului 1444 și reprezintă o dovadă a strategiilor militare inovatoare folosite în epoca medievală și a importanței fortificațiilor.

Buncărele din Timiș ale lui Stalin au fost construite în 1952 în jurul localităților Voiteg și Jebel. Aceste buncăre reflectă tensiunile politice ale vremii și temerile regimului comunist față de dușmanii reali, dar mai ales închipuiți.

Tunelul Castelului din Carpați a fost inspirat din romanul lui Jules Verne și este legat de cetatea Cândești din județul Hunedoara și satul Brazi. Fără niciun dubiu, reprezintă o ilustrare a legăturii dîntre ficțiune și realitate în cultura românească.

Tunelurile Craiovei, inclusiv cel legat de cetatea dacică Pelendava și gura de tunel din satul Lemnea de Sus, reprezintă o parte importantă a moștenirii istorice și arheologice a regiunii Olteniei.

Legende, adaptabilitate și idei ingenioase

De Catacombele lui Pintea Viteazul se leagă legenda conform căreia haiducul Pintea Viteazul avea cunoștințe despre un tunel secret care îl lega de Cetatea Ardud și demonstrează imaginația populară destul de avansată a perioadei.

Castelul Bathory de la Ilia este, de asemenea, foarte interesant, în context. Rețeaua de tuneluri care leagă diversele cetăți și așezări din județul Hunedoara ne arată importanța strategică a acestor structuri în timpurile medievale.

Subteranele cetății Târgoviștei leagă diferitele părți ale cetății Târgoviștei și reprezintă o mărturie a ingeniozității arhitecturale și militare a epocii medievale în Valahia.

Izvorul Iubirii, de la Sucidava se leagă, de asemenea, de o legendă conform căreia femeile din zonă veneau să bea din acest izvor înainte de căsătorie – cel mai probabil pentru bun augur în mariaj.

Turnul slăninilor și frigiderele medievale fascinează, de asemenea, turiștii. Utilizarea tunelurilor și a unor structuri subterane pentru depozitarea hranei în condiții de temperatură constantă ne arată cam cât de inventivi erau oamenii odinioară, mai ales în lipsa tehnologiei.