Majorarea pensiilor bagă economia românească în derivă. Cum ne îndreptăm către o nouă criză economică cu pași repezi

Nimic nu este mai plăcut pentru un Guvern decât să arunce cu bani în populație, mai ales când intrăm într-un an electoral, iar pensionarii reprezintă populația majoritară care face efortul să meargă la vot fără excepție.

Din păcate, faptul că mulți milioane de pensionari români se vor trezi cu pensii dublate înainte de finele acestui an, în mod previzibil, nu este nici pe departe o veste bună pentru economia românească în ansamblul ei. Deși nu este o opinie populară, nu ajută sub nicio formă nici majorarea salariului minim pe economie planificată pentru această vară. Nu de alta, dar 400 de lei în plus la brut nu face decât să aducă aproximativ 150 de lei la net pentru români, 250 de lei în plus la bugetul de stat sub formă de taxe și impozite, respectiv un minus de 400 de lei la un patron care oricum este ștrangulat de taxe și impozite umflate în 2024.

Citește și: Se majorează pensiile românilor și cu 80%. Cum funcționează sistemul, recalcularea pensiilor din 2024

Matematica simplă este doar prima dovadă a începutului dezastrului

Erste Bank este banca mamă din spatele BCR, iar în această săptămână a publicat o analiză regională vizavi de direcția economică spre care se îndreaptă România. În acest context, și-a exprimat opinia pe subiect și Ciprian Dascălu, economist șef al Băncii Comerciale Române. În opinia sa, orice șansă pentru consolidarea fiscală a țării noastre a fost amânată până în 2025, după cele patru rânduri de alegeri care vor avea loc pe meleaguri mioritice în 2024. Punctual, la momentul de față, deficitul bugetar semnificativ, situația fiscală în ansamblu, combinate cu riscurile negative de creditare pun țara noastră pe un trend foarte primejdios, cel puțin pe parcursul acestui an, dacă nu și în anul viitor.

Mai mult decât atât, legea pensiilor, adoptată la sfârșitul anului 2023, riscă să deraieze procesul de consolidare fiscală cu un scenariu fără schimbări politice și a declanșat avertismente din partea celor trei mari agenții de rating. Deficitul bugetar pentru 2023 a fost raportat la 5,7% din PIB în termeni cash (5,9% ESA) față de ținta de -4,4% din PIB. În condiții ideale, Guvernul PSD – PNL speră la un deficient bugetar în termeni de numerar de 5% din PIB în 2024, dar Consiliul Fiscal estimează un mult mai realist 6,4% din PIB. Estimările Erste se află undeva la mijloc, 5,4% din PIB, dar, în orice caz, peste optimismul neancorat în realitate al coaliției de guvernare.

Citește și: Milioane de pensionari români rămân ”cu buza umflată” în 2024. Pensiile care nu vor crește în noul an

România nu are bani la buget, iar noul Cod Fiscal și absența digitalizării ANAF acutizează problemele

După cum se mai arată în analiza Erste, deficitul structural rămâne principala problemă pe termen mediu, din cauza cheltuielilor publice în creștere ce vin în tandem cu venituri fiscale scăzute, încasări la bugetul de stat în scădere.

Locul de lângă Sibiu în care te simţi ca în Stăpânul Inelelor. Căsuţele, aleile şi peisajul din zonă sunt de basm

Cum arată nepoţii lui Ion Țiriac. Ileana Lazariuc şi cei doi copii au plecat din România

Ministerul Finanțelor estimează un necesar brut de finanțare de 181 de miliarde de lei în 2024, față de 203 miliarde de lei împrumutați în 2023, în ipoteza unui deficit bugetar de 5,0% (86,6 miliarde de lei) în numerar și a unei datorii scadente de 94,4 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor intenționează să vândă 116-121 miliarde RON în 2024 pe piața internă, inclusiv obligațiuni de retail, față de 135,9 miliarde RON emise în 2023. Administratorii de datorii intenționează să apeleze la piețele internaționale pentru a împrumuta echivalentul a 8,5- 9,5 miliarde EUR în 2024, inclusiv plasamente private, față de 11,3 miliarde EUR împrumutate în 2023, conform Economedia.ro.