Lovitură surprinzătoare pentru bugetarii din România. Ce se întâmplă cu angajații la stat, nu te-ai fi așteptat niciodată să le scadă rândurile

Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a scăzut surprinzător în ultimele luni, contrar așteptărilor generale.

Conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, numărul angajaților din sectorul public a scăzut în martie 2024 cu 425 față de luna anterioară, ajungând la 1.289.540 de posturi ocupate. Aceasta reprezintă o reducere de 0,04%, un procent care, deși aparent mic, reflectă un trend descendent semnificativ pentru administrația publică.

Detalii despre scăderea numărului de posturi

Scăderea numărului de posturi ocupate este vizibilă în administrația publică centrală, unde din totalul de 823.890 de angajați, 1.155 de posturi au fost desființate comparativ cu luna februarie 2024. Dintre aceștia, 606.862 lucrau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, înregistrând o scădere de 1.458 de posturi.

Ministerul Educației, care deține cel mai mare număr de posturi ocupate, a înregistrat o scădere minimă, cu un singur post ocupat mai puțin decât luna anterioară, ajungând la 302.655 de angajați. Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale au fost cele mai afectate, cu reduceri de 264 și respectiv 1.061 de posturi. De asemenea, Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății au înregistrat și ele reduceri, cu 27 și respectiv 26 de posturi mai puțin.

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Cristian Tudor Popescu, reacție fermă după rezultatele exit-poll: „Călin Georgescu este mai periculos decât Simion”

Scăderi și creșteri în diverse sectoare

În instituțiile finanțate integral din bugetul asigurărilor sociale, numărul posturilor ocupate a scăzut cu 11 față de februarie 2024, ajungând la 9.229. În schimb, în instituțiile subvenționate din bugetul de stat și din bugetul asigurărilor pentru șomaj, s-a înregistrat o ușoară creștere de 16 posturi, totalizând 44.419.

Instituțiile finanțate integral din venituri proprii au înregistrat o creștere de 298 de posturi, ajungând la 163.380. În administrația publică locală, numărul angajaților a crescut cu 730, totalizând 465.650 de persoane, dintre care 286.040 lucrau în instituții finanțate integral din bugetele locale, iar 179.610 în instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii.

Trend descendent pe termen lung la bugetari

Acest trend descendent a fost prezent și în luna ianuarie 2024, când s-au înregistrat cu 767 de posturi mai puține în instituțiile publice. Deși numărul angajaților din domeniul public a rămas aproape de 1,3 milioane, reducerea continuă a posturilor ocupate este o preocupare majoră.

În ianuarie 2024, din totalul de 826.575 de angajați din administrația publică centrală, 608.605 lucrau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, un număr cu 453 mai mare comparativ cu decembrie 2023. Totuși, reducerile au continuat în lunile următoare.

Impactul asupra angajaților din sectorul public

Această reducere a numărului de posturi ocupate în sectorul public poate avea multiple cauze, inclusiv optimizarea resurselor, digitalizarea și automatizarea proceselor administrative, precum și măsurile de austeritate bugetară. Impactul asupra angajaților poate fi semnificativ, mai ales pentru cei care își pierd locul de muncă sau se confruntă cu incertitudini legate de stabilitatea postului.

De asemenea, reducerile de personal pot afecta calitatea și eficiența serviciilor publice oferite cetățenilor. Este esențial ca autoritățile să gestioneze cu atenție acest proces pentru a minimiza efectele negative asupra angajaților și asupra funcționării instituțiilor publice.

Numărul posturilor ocupate în instituțiile publice din România continuă să scadă, reflectând un trend descendent care ridică semne de întrebare asupra viitorului angajaților din sectorul public. Reducerile de personal, deși necesare în unele cazuri pentru optimizarea resurselor, trebuie gestionate cu atenție pentru a nu afecta negativ calitatea serviciilor publice și stabilitatea angajaților. În acest context, rămâne de văzut cum vor evolua aceste schimbări și ce măsuri vor fi luate pentru a asigura un echilibru între eficiența administrativă și protecția angajaților.