Legea moștenirii, ghid complet – cum se împarte averea între moștenitori, ce trebuie să știi despre succesiune în România

Legea moștenirii se referă la un set de norme juridice care reglementează modul în care averea unei persoane decedate (cunoscută ca „de cuius”) este transmisă moștenitorilor săi legali sau testamentari. Aceste legi variază în funcție de țară și de sistemul juridic specific, dar în general includ aspecte precum:

1. Determinarea Moștenitorilor: Legile stabilesc cine sunt moștenitorii legali ai unei persoane decedate. Aceștia pot include rudele apropiate, cum ar fi soțul/soția, copiii, părinții și frații. În unele jurisdicții, partenerii de viață sau alte rude îndepărtate pot fi, de asemenea, recunoscuți ca moștenitori.
2. Testamentul: Un testament este un document prin care o persoană își exprimă dorințele cu privire la distribuirea bunurilor sale după moarte. Legile moștenirii reglementează validitatea și executarea testamentelor.
3. Cota Legală: În multe sisteme juridice, anumitor membri ai familiei, cum ar fi soțul/soția sau copiii, li se garantează o parte minimă din moștenire (cota legală), indiferent de prevederile testamentului.
4. Administrarea Succesiunii: Procesul de administrare a succesiunii include identificarea activelor și datoriilor decedatului, plata datoriilor și impozitelor și distribuirea restului bunurilor moștenitorilor.
5. Intestate: Dacă o persoană moare fără a lăsa un testament (cunoscută ca decedare „intestate”), legea moștenirii stabilește modul în care bunurile vor fi distribuite moștenitorilor legali.
6. Impozitele pe Moștenire: În unele țări, transferul de moștenire poate fi supus impozitelor.

Este important de menționat că detaliile specifice ale legii moștenirii pot varia considerabil de la o jurisdicție la alta, fiind influențate de factori culturali, religioși și legali. În anumite cazuri, pot exista și legi internaționale sau acorduri bilaterale care influențează administrarea moștenirilor transfrontaliere.

Citește și: Succesiune 2023. Top 3 informații de la avocați, pentru moștenitorii care vor să obțină bunurile unei persoane

Legea Moștenirii în România – cum se face succesiunea

În România, procesul de succesiune este reglementat de Codul Civil. Succesiunea se referă la transferul patrimoniului unei persoane decedate către moștenitorii săi. Procesul include mai multe etape și aspecte juridice importante:

Când intră ultima tranșă de bani pe cardurile sociale în 2024. De anul viitor, suma scade la jumătate

Cum și unde pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale 2024

1. Deschiderea Succesiunii: Succesiunea se deschide la momentul decesului persoanei și la ultimul său domiciliu. Dacă există un testament, acesta va determina modul de distribuire a bunurilor. În absența unui testament, se aplică regulile succesiunii legale.
2. Moștenitorii Legal și Testamentari: Moștenitorii pot fi legali (rudele apropiate ale defunctului) sau testamentari (desemnați în testament). România recunoaște patru ordine de moștenitori legali, care sunt chemați la moștenire în ordinea apropiatelor lor relații cu decedatul.
3. Partajul Succesoral: Acesta este procesul prin care bunurile decedatului sunt împărțite între moștenitori. Dacă există mai mulți moștenitori, ei vor forma o comunitate de moștenitori până la finalizarea partajului.
4. Cota Legală: Soțul supraviețuitor și copiii decedatului au dreptul la o parte minimă din moștenire (rezerva succesorală), chiar dacă testamentul prevede altfel.
5. Certificatul de Moștenitor: Acest document oficial este eliberat de notar și atestă calitatea de moștenitor și cota parte din moștenire. Pentru obținerea certificatului, moștenitorii trebuie să prezinte acte doveditoare (certificat de deces, acte de identitate, eventual testamentul).
6. Plata Datoriilor și Impozitelor: Înainte de împărțirea bunurilor, moștenitorii sunt responsabili pentru plata datoriilor și a impozitelor datorate de către succesiune.
7. Acceptarea sau Renunțarea la Moștenire: Moștenitorii pot alege să accepte moștenirea (integral sau cu beneficul de inventar pentru a nu fi responsabili pentru datorii peste valoarea moștenirii) sau să renunțe la aceasta.
8. Registrul Național Notarial al Succesiunilor: În România, există un registru în care sunt înregistrate toate succesiunile, pentru a facilita procesul de transfer al moștenirii.

Procesul de succesiune poate fi complex și este adesea recomandat să se consulte un avocat sau un notar pentru a asigura respectarea corespunzătoare a tuturor aspectelor legale. Codul Civil român oferă un cadru detaliat, dar situațiile individuale pot necesita interpretări și abordări specifice.

Citește și: Se schimbă legea în România la moșteniri, succesiuni, proprietăți. Dispare taxa care făcea probleme românilor, nu te așteptai

Care sunt regulile succesiunii legale în România, după cum se arată în Legea Moștenirii

Regulile succesiunii legale în România, așa cum sunt stabilite în Codul Civil, determină modul în care se distribuie moștenirea unei persoane care a decedat fără a lăsa un testament. Aceste reguli sunt concepute pentru a asigura că bunurile decedatului sunt împărțite echitabil între rudele apropiate. Iată principalele aspecte:

1. Ordinea Moștenitorilor Legal: Moștenitorii legali sunt împărțiți în mai multe categorii, sau „ordine”, care sunt chemate la succesiune într-o anumită ordine:
   • Prima Ordine: Descendenții decedatului (copiii, nepoții etc.).
   • A Doua Ordine: Ascendenții privilegiați (părinții decedatului) și frații și surorile decedatului.
   • A Treia Ordine: Ascendenții ordinari (bunicii decedatului).
   • A Patra Ordine: Colateralii mai îndepărtați până la gradul al IV-lea (unchi, mătuși, veri).

   Moștenitorii unei ordini mai apropiate exclude moștenitorii unei ordini mai îndepărtate.

2. Dreptul de Reprezentare: În cazul în care un moștenitor din prima ordine (de exemplu, un copil al decedatului) a decedat înainte de deschiderea succesiunii, descendenții acestuia (nepoții decedatului) îi vor lua locul în succesiune.
3. Cota Parte: Bunurile sunt împărțite între moștenitorii fiecărei ordini în mod egal. De exemplu, dacă decedatul are trei copii, fiecare va primi o treime din moștenire.
4. Dreptul de Accresțiune: Dacă unul dintre moștenitori renunță la moștenire sau este decedat, partea sa se împarte egal între ceilalți moștenitori din aceeași categorie.
5. Soțul Supraviețuitor: Soțul supraviețuitor are dreptul la o parte din moștenire împreună cu moștenitorii din prima și a doua ordine. Partea soțului variază în funcție de numărul și gradul de rudenie al celorlalți moștenitori.
6. Rezerva Succesorală: Anumiți moștenitori (copii, soțul supraviețuitor) au dreptul la o cotă minimă din moștenire, cunoscută ca rezerva succesorală, care nu poate fi înlăturată nici chiar prin testament.

Aceste reguli se aplică numai în absența unui testament valid. Dacă există un testament, distribuirea moștenirii se va face conform prevederilor acestuia, respectând totuși cotele legale rezervate moștenitorilor privilegiați. Este important ca orice persoană implicată într-un proces de succesiune să consulte un specialist în drept pentru a înțelege pe deplin implicațiile legale ale situației sale specifice.

Citește și: Legea moștenirii 2023, în România: tot ce trebuie să știi despre succesiune, testament și condiții legale de moștenire

Cum se face testamentul în România, în conformitate cu Codul Civil și Legea Moștenirii

Realizarea unui testament în România este un proces formal care trebuie să respecte anumite reguli stabilite de Codul Civil pentru a fi valid. Iată pașii și cerințele principale:

1. Capacitatea Testatorului: Persoana care face testamentul (testatorul) trebuie să fie în deplinătatea facultăților mintale și să aibă cel puțin 18 ani.
2. Forma Testamentului:
   • Testamentul Olograf: Acesta este scris de mână, datat și semnat de testator. Nu este necesară prezența martorilor sau a unui notar. Testamentul olograf trebuie să fie clar și să indice în mod explicit intențiile testatorului cu privire la bunurile sale după deces.
   • Testamentul Autentic: Este redactat de un notar în prezența a doi martori. Testatorul își exprimă voința în fața notarului, care redactează testamentul. Acesta este semnat de testator, notar și martori. Testamentul autentic oferă un grad mai mare de securitate juridică și este mai dificil de contestat.
   • Testamentul Mystic sau Secret: Se scrie de testator sau de altă persoană, este semnat de testator, apoi sigilat și prezentat unui notar în prezența a două martori. Testatorul declară că documentul conține testamentul său, dar conținutul nu este dezvăluit notarului sau martorilor.
3. Conținutul Testamentului: Testamentul trebuie să cuprindă dispoziții clare privind modul în care testatorul își dorește să fie împărțită averea sa după moarte. Poate include, de asemenea, alte instrucțiuni, cum ar fi desemnarea unui executor testamentar.
4. Respectarea Legii: Testamentul nu poate contraveni dispozițiilor legale, cum ar fi drepturile la rezerva succesorală ale anumitor moștenitori (de exemplu, copii, soț/soție).
5. Revocarea sau Modificarea Testamentului: Un testament poate fi revocat sau modificat de testator oricând înainte de deces, atât timp cât are capacitatea necesară pentru a face aceste schimbări.
6. Depozitarea Testamentului: În cazul unui testament autentic, acesta este păstrat de notar. Pentru un testament olograf, este recomandabil să fie depozitat într-un loc sigur și să fie comunicat cel puțin unei persoane de încredere locația acestuia.

Este important ca testamentul să fie clar și precis pentru a evita orice confuzie sau litigii după decesul testatorului. De asemenea, consultarea unui avocat sau a unui notar este recomandată pentru a asigura că testamentul respectă toate cerințele legale și reflectă în mod adecvat intențiile testatorului.

Citește și: Cine moștenește averea dacă unul dintre copii este fiu sau fiică vitregă. Copilul din flori are drept la moștenire?

Cotă legală în România – ce este rezerva succesorală din Legea Moștenirii

În România, există conceptul de cotă legală (rezervă succesorală) în contextul moștenirii. Aceasta se referă la partea din moștenire care este garantată prin lege anumitor categorii de moștenitori, indiferent de prevederile testamentului. Rezerva succesorală este destinată să protejeze interesele moștenitorilor cei mai apropiați ai decedatului, asigurându-le o parte minimă din moștenire.

Moștenitorii care beneficiază de rezerva succesorală sunt de obicei:

1. Copiii Decedatului: Fie că sunt copii biologici sau adoptați, aceștia au dreptul la o cotă minimă din moștenirea părintelui lor.
2. Soțul Supraviețuitor: Soțul sau soția supraviețuitor are, de asemenea, dreptul la o cotă parte din moștenire, care se adaugă la orice altă parte pe care o poate primi în calitate de moștenitor legal.

Dimensiunea rezervei succesorale depinde de numărul și calitatea moștenitorilor legali și poate varia în funcție de specificul fiecărei situații. De exemplu, dacă decedatul are atât soț supraviețuitor, cât și copii, cota de rezervă succesorală va fi împărțită între aceștia conform regulilor stabilite în Codul Civil.

Este important de menționat că, în timp ce un testator poate lăsa bunuri sau valori prin testament persoanelor din afara familiei sale imediate sau poate face alte aranjamente, el nu poate priva moștenitorii rezervatari de dreptul lor la cota minimă garantată prin lege.

În cazul în care un testament contravine dreptului la rezervă succesorală, moștenitorii afectați pot contesta testamentul în instanță pentru a revendica partea ce li se cuvine conform legii. De aceea, este esențial pentru orice persoană care intenționează să redacteze un testament să ia în considerare aceste aspecte și, ideal, să solicite asistența unui avocat sau notar specializat în dreptul succesoral.