La 11 ani, o româncă a devenit cea mai tânără participantă din istoria JO. Beatrice Huştiu a fost atracţia principală a Olimpiadei, ce s-a ales de ea

Franța a mai fost gazda evenmentelor sportive olimpice, de vară, în urmă cu 100 de ani, și a celor de iarnă, ce au avut loc în urmă cu 56 de ani. Frumoasa localitate Grenoble avea să fie gaza JO de iarnă, eveniment la care, la 11 ani, o româncă a devenit cea mai tânără participantă din istoria JO. Pe numele ei, Beatrice Huştiu, tânăra a fost atracţia principală a Olimpiadei din 1968.

Jocurile Olimpice de iarnă din 1968 și premierele vremii

Așa cum Jocurile Olimpice de vară au adunat, încă de la primele sale ediții în varianta modernă, toată crema sportivă a lumii, la fel s-a întâmplat și la toate cele 24 de ediții olimpice de iarnă. Așa a fost și la Jocurile Olimpice din 1968, ce aveau să se desfășoare tot în Franța, dar la Grenoble.

Jocurile Olimpice de inară, grenoble 1968

În urmă cu 56 de ani, marea putere sportivă avea să fie Norvegia, care a câștigat cele mai multe medalii, fiind pentru prima dată când o altă țară decât URSS a reușit acest lucru.

Au fost introduse teste de gen pentru femei, precum și controale antidoping pentru bărbați și femei. Jocurile de la Grenoble au fost, de asemenea, primele care au fost transmise pe micile ecrane în culori.

Trucul pentru ca robinetele din baie să fie mereu strălucitoare. Cu ce trebuie să le ștergi ca să rămână curate zile la rând

Iluzia optică care îți păcălește creierul. Dacă vezi două fețe în culori diferite, ai picat în capcană, de fapt

Beatrice Huştiu, la 11 ani, cea mai tânără participantă din istoria JO

Anul olimpic 1968, pe lângă boicotul din vară propus de Proiectul Olimpic pentru Drepturile Omului la JO din Mexico City, a adus și alte premiere. În iarnă, la Grenoble, România avea să fie reprezentată pentru prima oară la proba de patinaj artistic.

Dar, puțini își mai aduc aminte cine a fost aceasta și ce record avea să bată. Cei în vârstă, care au văzut la televizor primele JO transmise vreodată pe micile ecrane color, și-aduc aminte de Beatrice Huștiu.

Ea avea să fie reprezentanta României Socialiste la Grenoble, la proba amintită. Aceeași Beatrice, la 11 ani, devenea cea mai tânără participantă din istoria JO.

Beatrice Huștiu avea să fie desemnată la JO din 1968 portdrapelul României, la cei 11 ani și 159 de zile pe care-i avea. Totul avea să se întâmple după ce micuța Beatrice avea să se califice în baremul senioarelor la proba de patinaj artistic, și astfel la competiția olimpică desfășurată în Franța.

„De fiecare dată, la încălzire, cădeam de două-trei ori”

Povestea acestei micuțe patinatoare avea să înceapă la vârsta de cinci ani, așa cum povestește chiar ea, motivul fiind un început de rahitism, medicii recomandându-i acest sport pentru a-și repara problemele:

„De patinaj m-am apucat la cinci ani. Pentru că eram rahitică! Da, nu râdeți! Iar mama mă ducea pe la toți medicii.

Și a zis că dacă mă scoate la aer curat, la gheață, poate mi se face și mie foame, mănânc și mă mai întremez.”, povestea Beatrice Huștiu.

Tot din declarațiile fostei patinatoare mai aflăm că la șapte ani, după cei doi ani de atrenamente dure, avea să dețină un titlul la categoria sa de vârstă.

La cei 11 ani, cu câteva luni înainte de plecarea la Grenoble, avea să se antreneze și câte șase ore pe zi, recunoscând că „De fiecare dată, la încălzire, cădeam de două-trei ori. Apoi, concuram, simțeam că zbor”.

În franța se va duce „pe banii părinților, deoarece nu eram o familie avută”, iar singura care avea să o însoțească era mama ei, grav bolnavă.

Beatrice Huştiu, la 11 ani, pordrapelul României

Momentul participării tinerei de doar 11 ani la una din cele mai importante competiții sportive a acelui an, avea să devină unul din acele momente pe care nu ai cum să le uiți, chiar dacă la final micuța Beatrice nu avea să câștige nicio medalie.

Dar, faptul că a fost portdrapel, dar și cea cea mai tânără participantă din istoria JO, a rămas consemnat în istoria sportului.

Cu toate astea, fosta sportivă recunoștea că a avut emoții, era și firesc, și-și mai aduce aminte că rochița purtată pe patinoar avea să-i fie confecționată de mama ei dintr-o față de masă:

„Acolo, da, am avut emoții. Să nu cumva să-l scap, să nu mă împiedic.

L-am purtat puțin, cu toți oamenii aceia care ne aplaudau, apoi mi l-a luat altcineva.

A cumpărat niște fețe de masă și o năframă. Rochița era roșie, cu dantelă”.

Viața ei avea să ia un traseu și mai dramatic, până la vârsta de 19 ani rămânând orfană de ambii părinți, ceea ce a determinat-o să se retragă. După retragere avea să devină atrenor, și tot plină de emoții povestea că „Tremuram toată pentru elevii mei. Tu le dai tot ce poți, dar ei intră singuri pe gheață”.

La un moment dat, după ce se muta la Timișoara, și reamintim că ne aflam într-o perioadă dură a dictaturii comuniste, Beatrice Huștiu ia decizia de a fugi din țară, ajungând în Austria.

Ulterior a fost ajutată de federația austriacă și de președintele acesteia, fost concurent la JO de iarnă din 1968. Acesta avea să o recunoască, deși Beatrice se recomanda după numele de familie, nu cel de domnișoară.

Astăzi, ajunsă la vârsta de 678 de ani, fosta patinatoare Beatrice Huștiu trăiește tot în Austria, ieșităp la pensie, aducându-și aminte cu nostalgie de perioada de glorie, dar recunoscând că „Am fost portdrapel la 11 ani și 159 de zile. Cu un costum din față de masă”.