Îți place golful și obișnuiești să mergi la înot? Ce riști să pățești dacă ai aceste pasiuni sau dacă te ocupi de grădinărit

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Michigan, condus de dr. Stephen Goutman, sugerează că hobby-urile aparent inofensive, precum golful, grădinăritul sau prelucrarea lemnului, pot fi asociate cu un risc crescut de a dezvolta o adecțiune: scleroza laterală amiotrofică (ALS).

Această descoperire adaugă noi dovezi care sugerează că expunerea la toxinele din mediul înconjurător poate avea un impact semnificativ asupra sănătății pe termen lung.

ALS, cunoscută și sub numele de boala Lou Gehrig, este o afecțiune neurologică progresivă și fatală care afectează neuronii motori, ducând la slăbiciune musculară, paralizie și, în final, pierderea funcțiilor vitale. În ciuda progreselor în cercetare, cauzele exacte ale ALS rămân în mare parte necunoscute, iar tratamentele actuale nu pot opri evoluția bolii.

Hobby-urile și riscul de ALS la bărbați

Studiul a analizat datele colectate de la 400 de persoane care trăiesc cu ALS și 287 fără boală. Cercetătorii au explorat legătura dintre hobby-uri și riscul de a dezvolta ALS, concentrându-se pe activități recreative precum golful, înotul, prelucrarea lemnului și grădinăritul.

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Ce trebuie să faci ca peștele congelat să aibă gust proaspăt. Trucul simplu cu un singur ingredient

„Știm că factorii de risc ocupaționali, precum lucrul în industriile de producție și comerț, sunt legați de un risc crescut de ALS și acest lucru se adaugă la o literatură în creștere care indică faptul că activitățile recreative pot reprezenta, de asemenea, factori de risc importanți și, posibil, modificabili pentru această boală”, a spus dr. Stephen Goutman.

Rezultatele au fost alarmante, în special pentru bărbați. Cei care practicau golful, prelucrarea lemnului, înotul sau grădinăritul aveau un risc semnificativ mai mare de a dezvolta ALS, iar riscul pentru cei care jucau golf era de trei ori mai mare. Deși golful poate părea o activitate relaxantă, este posibil ca jucătorii să fie expuși la substanțe toxice, cum ar fi pesticidele folosite pe terenurile de golf.

Aceste constatări subliniază o legătură semnificativă între expunerea la mediu și creșterea riscului de ALS. Activitățile de grădinărit și prelucrare a lemnului pot implica expunerea la substanțe chimice periculoase, cum ar fi formaldehida, pesticide și alte solvenți organici utilizați în tratamentele pentru lemn sau grădini.

Factori de risc specifici bărbaților

Cercetările au mai arătat că riscurile identificate par să fie specifice bărbaților. Activitățile studiate nu au fost asociate cu un risc crescut de ALS la femei, deși autorii studiului subliniază că numărul redus de femei participante nu permite concluzii definitive în acest sens.

Totuși, faptul că hobby-urile practicate de bărbați sunt legate de un risc mai mare indică o diferență semnificativă între sexe în ceea ce privește modul în care factorii de mediu influențează dezvoltarea ALS.

Dr. Eva Feldman, coautoare a studiului, susține că expunerea pe termen lung la substanțele chimice din mediul înconjurător ar putea fi un factor determinant în dezvoltarea bolii. Cercetătorii explorează conceptul de „expozom ALS”, adică acumularea de toxine de-a lungul vieții care pot contribui la apariția bolii. În acest context, este esențial să se înțeleagă mai bine ce hobby-uri sau ocupații contribuie la acest risc și cum pot fi prevenite astfel de expuneri.

Ce urmează în cercetare

Deși rezultatele sunt îngrijorătoare, este încă prea devreme pentru a trage concluzii definitive. Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste constatări și a înțelege mai bine mecanismele prin care expunerea la substanțe toxice contribuie la apariția ALS.

Studiile prospective sunt deja în desfășurare pentru a analiza riscurile asociate cu anumite profesii și istoricul familial al pacienților.

Scopul final al echipei de cercetători este de a crea o „hartă a riscurilor” pentru ALS, similară celei dezvoltate pentru alte boli neurologice, precum Alzheimer. Aceasta ar permite identificarea mai clară a factorilor de risc, ceea ce ar putea deschide calea către măsuri preventive și, poate, la o reducere a incidenței acestei boli devastatoare.