Interzicerea centralelor de apartament, o lovitură majoră pentru mulți români. Costurile fabuloase cu încălzirea și apa caldă sunt doar începutul problemei

Interzicerea centralelor de apartament pe combustibili fosili în România, conform legislației europene adoptate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reprezintă o schimbare majoră care va afecta profund gospodăriile românești.

Această decizie legislativă este menită să impulsioneze tranziția spre surse de energie mai curate, însă vine cu provocări semnificative pentru mulți cetățeni.

Un impact semnificativ asupra românilor

România se confruntă cu o situație unică în contextul european, având în vedere că este o țară cu resurse proprii de gaze naturale. Adoptarea planului pentru reducerea emisiilor și consumului de energie de către Parlamentul European prevede eliminarea completă a centralelor de apartament pe combustibili fosili până în 2040. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că această legislație va avea un impact considerabil asupra românilor, ducând la creșterea sărăciei energetice și punând presiune pe gospodăriile care depind de aceste sisteme pentru încălzire și apă caldă​​.

„Noi am întârziat undeva la 10 ani de zile exploatarea gazelor din Marea Neagră. Am întârziat destul de mult, inclusiv cu prospectarea și exploatarea anumitor perimetre unde există posibilitatea ca aceste gaze să găsească la adâncimi mai mari și cumva abia cum ne apucăm de exploatarea acestor resurse. Având în vedere că timpul de la momentul în care ne apucăm de astfel de lucrări până când atingem apogeul înseamnă 4…5… 10 ani de zile. Cumva cele două se suprapun.

Crin Antonescu își suspendă candidatura la prezidențiale: „Nu dau înapoi, dar vreau seriozitate și onoare”

Familia regală este în doliu. Fiul vitreg al fostei bone a prinților William și Harry, printre victimele atacului din New Orleans

Adică, pe de o parte, vom atinge acest vârf de exploatare în circa 6-7 ani de zile. Cam tot de pe atunci ar trebui să începem cu măsuri de eliminare a centralelor pe gaze, așa cum, mă rog, s-a votat în cadrul directivei europene, pentru că în 2040, așa cum scrie în textul directivei, ar trebui să fie termenul în care n-ar mai exista astfel de centrale. Ori asta presupune ca abordarea să fie mult mai devreme, adică să existe un plan de eliminare treptată a acestor centrale”, a insistat oficialul citat de Antena 3.

Contradicții în politica energetică

În timp ce autoritățile române investesc în exploatarea gazelor din Marea Neagră și în dezvoltarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor, susțin în același timp interzicerea utilizării gazelor naturale în centralele de apartament. Această abordare contradicție între investițiile în infrastructura de gaze și susținerea legislației europene care restricționează utilizarea acestora în gospodării. Chisăliță evidențiază necesitatea unei modificări a directivei la nivelul Uniunii Europene pentru a adapta prevederile la contextul și resursele specifice României​​.

„Cred că România trebuie să meargă în continuare pe teza că aceste gaze naturale pe care le deține, pe care le va exploata, pe care le va avea, să ajungă în casele, în curțile românilor. Să fie folosite. Și pentru asta cred că e nevoie de o modificare, cel puțin sub aspectul directivei la nivelul Uniunii Europene, astfel încât aceste prevederi să nu se aplice, cel puțin nu până în 2040, pentru România”, a mai spus Dumitru Chisăliță.

Apelul pentru o derogare

Având în vedere independența energetică relativă a României comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, asociațiile de profil sugerează că România ar trebui să solicite o derogare de la această legislație, cel puțin până în 2050. Această măsură ar permite țării să își utilizeze resursele de gaze naturale în avantajul cetățenilor, fără a fi nevoită să renunțe prematur la centralele de apartament care funcționează pe baza acestor resurse. În plus, se propune ca toate clădirile noi să aibă emisii zero începând din 2030, o măsură care vizează reducerea semnificativă a impactului clădirilor asupra mediului​​.

Această tranziție impune o reconsiderare atentă a strategiei energetice naționale, pentru a echilibra obiectivele de sustenabilitate cu necesitățile și realitățile economice ale României. Fără o abordare pragmatică și adaptată, riscurile de agravare a sărăciei energetice și de limitare a accesului la surse de încălzire accesibile pentru gospodării ar putea avea consecințe de lungă durată asupra bunăstării cetățenilor.