INTERVIU „Anul nou care n-a fost”, filmul românesc a cărui acțiune se desfășoară într-o singură zi, înaintea Revoluției din 1989

„Anul nou care n-a fost” este un lungmetraj românesc de debut al regizorului Bogdan Mureșanu, care continuă povestea din „Cadoul de Crăciun”, un scurtmetraj premiat internațional. Filmul, cu o distribuție impresionantă de 50 de actori, se desfășoară pe 20 decembrie 1989 și explorează povești interconectate ale unor personaje ce caută normalitate și libertate într-o lume dominată de frică și absurditate.

Premiera mondială a filmului Anul nou care n-a fost a avut loc la Veneția pe 1 septembrie, iar în România va fi proiectat pentru prima dată la TIFF Timișoara pe 7 septembrie. În cinematografele din țară, filmul va fi lansat pe 24 septembrie. Povestea centrală pornește de la dispariția actriței principale din programul de Revelion ’89, forțând echipa să găsească soluții de înlocuire, ilustrând astfel tema cenzurii.

Playtech a discutat cu actorii Ada Galeș și Marian Adochiței, pentru a afla de ce trebuie să vedem filmul românesc în cinematografe.

Celentano din Las Fierbinți, greu de recunoscut după ce a scăpat de 23 de kilograme. Ce nu mai mănâncă Adrian Văncică, transformarea e radicală

Care e diferența între First Name și Last Name. Greșeala pe care o fac mulți români când completează un document

INTERVIU Ada Galeș

Ada Galeș

Playtech: Filmul explorează o perioadă tensionată din istoria României. Cum te-ai pregătit pentru a aduce autenticitate personajului tău și contextului istoric?

Ada: Pentru a aduce autenticitate personajului Camelia Dincă și contextului istoric al anului 1989, am absorbit povești de la cei care au trăit acele vremuri, încercând să captez spiritul acelei epoci. A fost ca și cum m-aș fi întors în timp, explorând nu doar evenimentele majore, ci și micile detalii cotidiene care fac diferența.

M-am întrebat adesea ce m-ar fi bucurat dacă aș fi trăit atunci și ce muzică aș fi ascultat (pe ascuns sau nu). Și, bineînțeles, m-a ajutat mult colaborarea strânsă cu echipa de costume și scenografie, care a creat un decor atât de veridic, încât era imposibil să nu te simți transpus în acei ani.

Playtech: Cum te-ai simțit lucrând cu o distribuție atât de mare și diversă? A existat o scenă anume care te-a marcat în mod special?

Ada: Fiecare actor a venit cu povestea lui, cu energia lui, și împreună am reușit să creăm ceva cu adevărat magic. Mi-a plăcut enorm să lucrez cu Iulian Postelnicu și cu Adrian Văncică și sunt onorată că am jucat cu Emilia Dobrin.

Playtech: Personajele din film caută normalitate și sens într-o lume absurdă. Cum ai reușit să transmiți aceste trăiri prin personajul tău?

Ada: Am încercat să aduc în personajul Cameliei un mix de sarcasm subtil și o vulnerabilitate neșlefuită. Într-o lume absurdă, reacția Cameliei este una de adaptare, de găsire a normalității în haos. Prin gesturi mici am vrut să redau lupta ei constantă pentru a găsi un echilibru și o oarecare plăcere sau bucurie în cotidianul ei.

Asta a venit din nevoia mea de a vedea reprezentate femei puternice și reziliente. Probabil că m-am inspirat din toate femeile din familia mea. M-am bucurat mult că regizorul Bogdan Mureșanu a agreat propunerea mea și că ne-am înțeles foarte bine la lucru.

Playtech: Ce crezi că trebuie să aibă un film românesc ca să aibă succes?

Ada: Nu știu exact ce mai înseamnă succesul azi, dar, pentru mine, poate fi viziunea artistică care răspunde unei nevoi pe care publicul, până nu vede filmul, s-ar putea nici să nu știe că o are, dar pe care o va recunoaște odată ce ajunge la generic.

Sigur că filmul trebuie să aibă o poveste captivantă, interpretări autentice și un substrat emoțional puternic. Trebuie să fie capabil să vorbească atât sufletului, cât și minții spectatorilor. Și, sincer, un pic de umor inteligent nu strică niciodată. „Anul Nou care n-a fost” este un film care are toate aceste ingrediente: un scenariu profund, actori talentați și o regie care știe cum să te țină lipit de ecran.

Playtech: În ce măsură consideri că acest film este relevant pentru publicul de astăzi și ce mesaj crezi că ar trebui să rețină spectatorii din el?

Ada: Acest film este incredibil de relevant pentru publicul de astăzi. Într-o lume în continuă schimbare, teme precum libertatea, reziliența și căutarea unui sens rămân mereu actuale. Mesajul pe care mi-aș dori să-l rețină spectatorii este importanța de a prețui libertatea și de a învăța din trecut. E important să ne amintim că, indiferent de vremuri, umanitatea și spiritul nostru de a lupta pentru ceva mai bun nu se schimbă.

Playtech: Care a fost cea mai mare provocare în realizarea acestui film și cum ai reușit să o depășești?

Ada: Cea mai mare provocare a fost să redau cu fidelitate complexitatea personajului Camelia într-un context atât de tensionat și într-un timp scurt. A fost esențial să găsesc echilibrul între a fi o femeie puternică, dar și vulnerabilă, care se confruntă cu propria ei realitate. A fost ca un dans delicat între autenticitate și creativitate, iar sprijinul colegilor și suportul regizorului au fost neprețuit.

Playtech: Cum ai descrie colaborarea cu regizorul Bogdan Mureșanu și ce ai apreciat cel mai mult în stilul său de lucru?

Ada: Bogdan este un regizor care știe cum să îți dea libertate creativă, în timp ce te ghidează. A fost mereu atent la detalii și a reușit să creeze o atmosferă creativă pe platou unde fiecare se simțea valorizat și inspirat să dea tot ce are mai bun.

Playtech: Cum a fost să filmezi într-un studio de epocă recreat? A adus asta un plus de autenticitate experienței tale ca actor?

Ada: Filmatul într-un spațiu de epocă recreat a fost ca și cum aș fi intrat într-o mașină a timpului. Decorurile minuțios realizate și atenția la detalii au făcut ca totul să pară incredibil de real. A fost un plus uriaș de autenticitate. Fiecare obiect, fiecare colț aducea un fragment din trecut, creând o atmosferă atât de veridică, încât era imposibil să nu te simți parte din acea epocă.

Playtech: În era streaming-ului, filmele au acum acces la un public global mult mai rapid decât prin lansările tradiționale în cinematografe. Care crezi că sunt avantajele și dezavantajele acestui fenomen pentru industria filmului și pentru actori în particular?

Ada: Era streaming-ului aduce cu sine avantajul accesului rapid și facil la o gamă variată de filme pentru un public global. Pentru industria filmului, acest fenomen deschide noi oportunități de distribuție și vizibilitate. Totuși, există și dezavantaje. Pierderea experienței cinematografice tradiționale poate diminua impactul vizionării unui film pe marele ecran; sunetul și imaginea unui film sunt create, în general, pentru marile ecrane, dar cel mai important pentru mine e că se pierde experiența colectivă pe care o ai în sală alături de ceilalți oameni.

De asemenea, accentul pe consumul rapid de conținut poate duce la o apreciere mai superficială a filmelor. Cu toate acestea, streaming-ul rămâne o forță transformatoare în industria filmului. Pe cât de bună este cinematografia și cultura la noi, las scris aici și că am speranța că, la un moment dat, acestea vor fi apreciate și susținute cum se cuvine, cu investiții mai mari atât din partea statului, cât și a sectorului privat. Avem nevoie de sprijin pentru a continua să spunem povești relevante și captivante.

Playtech: Ce proiecte ai în derulare, în prezent? Ce planuri de viitor ai?

Ada: Mă bucur că toate spectacolele în care joc se vor relua din toamnă. Cât despre cele noi, în prezent, sunt implicată în câteva proiecte artistice deosebite. La Teatrul Național București, lucrez la două spectacole pe care le aștept cu nerăbdare. Unul este în regia lui David Schwartz, iar celălalt este scris și regizat de Alexandra Badea. De asemenea, aștept cu entuziasm premiera filmului „Interior Zero”, regizat de Eugen Jebeleanu. Tot în acest an, am avut premiera spectacolului „Desculț în Parc” de Neil Simon, în regia lui Claudiu Goga, la Brașov, în luna iunie, și mă bucur să anunț că se va relua în septembrie.

În contextul Bienalei de la Veneția, vă recomand să vizitați instalația „Transcendent Renaissance” realizată de Călin Țopa, compozitor și sound designer. Această lucrare îmbină compoziții din secolul XVI cu muzică contemporană, explorând modul în care sunetul poate depăși limitele timpului și spațiului. De asemenea, veți putea vedea și câteva  mesaje de-ale mele expuse pe pereți. Intrarea este liberă, iar instalația se găsește la Palazzo Mora, etajul 1.

Pe lângă aceste proiecte, am și câteva inițiative personale interesante pe care abia aștept să le împărtășesc. Vă invit să mă urmăriți pe Instagram pentru a fi la curent cu toate noutățile și proiectele mele viitoare. Stați aproape!

INTERVIU Marian Adochiței

Marian Adochiței

Playtech: Filmul explorează o perioadă tensionată din istoria României. Cum te-ai pregătit pentru a aduce autenticitate personajului tău și contextului istoric?

Marian: Mă interesează foarte mult aspectul politic actual, încerc să fiu la zi cu informațiile și cât mai activ, iar în ce privește trecutul am simțit destul de bine tensiunile din jur, chiar dacă eram copil. Am trăit trecerea de la comunism la capitalism, iar rămășițele trecutului sunt personaje studiate cu care ne întâlnim în fiecare zi.

Playtech: Cum te-ai simțit lucrând cu o distribuție atât de mare și diversă? A existat o scenă anume care te-a marcat în mod special?

Marian: Este o bucurie pentru mine să mă întâlnesc cu colegi actori la filmări, învățăm unul de la altul, povestim ce se mai întâmplă în lumea filmului românesc sau ce nu se întâmplă.

Niciodată nu pot spune că am o scenă preferată într-un film, ce pot spune e că uneori textul, situația, colegii te pot ajuta mai mult și o scenă poate părea mai ofertantă.

Playtech: Personajele din film caută normalitate și sens într-o lume absurdă. Cum ai reușit să transmiți aceste trăiri prin personajul tău?

Marian: Lumea pe care o trăim acum nu pare să fie așa departe de lumea din film, deci dacă e să căutăm normalitate și sens într-o lume absurdă, o facem și acum fără niciun succes. Răspunsul este: ușor.

Playtech: Ce crezi că trebuie să aibă un film românesc ca să aibă succes?

Marian: Adevăr din partea actorilor, un text bun care să miște ceva în mintea spectatorului și poate un mod mai lejer de a emite o idee care să pătrundă în public, nu musai comedie, dar ceva care, după ce vezi filmul, să te facă un om mai bun.

Playtech: În ce măsură consideri că acest film este relevant pentru publicul de astăzi și ce mesaj crezi că ar trebui să rețină spectatorii din el?

Marian: Perioada despre care e vorba în film, dar și perioada comunistă, reprezintă  un subiect care va fi tot timpul relevant pentru public și ofertant pentru producători. Mă așteptam să se facă mult mai multe filme pe tema asta, chiar dacă poate unii ne-am saturat de ea.
Și la un film numit simplu “Ceaușescu”, de ficțiune sau documentar  sunt sigur că sălile vor fi pline. Cum cred că au fost și la „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” de Andrei Ujică.

Iar mesajul filmului „Anul Nou care n-a fost” cred că ne amintește să nu mai facem greșelile din trecut ca să nu riscăm să cădem iar în el. Vedem exemple din trecut – propagandă, cenzură, dictatură, partidul unic – și cum trăiau oamenii sau mulți dintre ei în frică, lipsuri, fără libertate, fără încredere. Și vedem exemplele de acum: mulți politicieni extremiști care se folosesc de propagandă, dezinformare, apelează la nostalgie, la falsuri și minciuni, țin discursuri pline de ură, care produc scindare, sfidează chiar idealurile pentru care mulți și-au dat viața. Filmul privește spre oameni și ne îndeamnă să privim unul către celălalt, uman, sincer, empatic, nu în sloganuri.

Playtech: Cum ai descrie colaborarea cu regizorul Bogdan Mureșanu și ce ai apreciat cel mai mult în stilul său de lucru?

Marian: E un lucru important în orice producție cinematografică să fie o chimie bună între actor și regizor. Asta s-a întâmplat de la casting, Bogdan este un om deschis la propuneri cu care poți vorbi direct. Mă bucur de întâlnire și îi mulțumesc pe această cale.

Playtech: Cum a fost să filmezi într-un studio de epocă recreat? A adus asta un plus de autenticitate experienței tale ca actor?

Marian: Scenografia este tot timpul fabuloasă pentru mine ca actor, decorul și costumele te aruncă cel mai concret în atmosfera filmului. Acasă îți înveți textul, înțelegi și compui limbajul personajului, iar când ajungi pe platou scenografia te introduce direct în lumea aia. Ești unde trebuie să fii. Avem cumva noroc în România că încă sunt clădiri interesante, conservate, de pe vremuri,  de care scenografii se pot folosi.

Playtech: În era streaming-ului, filmele au acum acces la un public global mult mai rapid decât prin lansările tradiționale în cinematografe. Care crezi că sunt avantajele și dezavantajele acestui fenomen pentru industria filmului și pentru actori în particular?

Marian: Atât pentru producătorii de filme cât și pentru spectatori, progresul tehnic ajuta enorm, sunt camere de filmat mult mai accesibile, pot fi costuri mai mici de producție, acces imediat la informație. Am jucat recent în ultimul film a lui Radu Jude și mare mi-a fost mirarea când a dat motor, acțiune și aparatul de filmat de pe trepied era un telefon mobil.

Playtech:  Ce proiecte ai în derulare, în prezent? Ce planuri de viitor ai?

Marian: Vara asta s-a deschis o poartă către seriale, am început filmările la primul sezon Tătuțu la ProTV. Sper să fie bine, toți actorii au o mică frică de seriale, poate fi o capcană, dar dacă ești profi, e o rampă bună cu vizibilitate mare.