Interdicția rețelelor sociale pentru adolescenții sub 16 ani: cum va funcționa în Australia și dacă ar putea fi aplicată și în alte țări, inclusiv în România
Australia a luat o decizie radicală, devenind prima țără care interzice accesul adolescenților sub 16 ani la rețelele sociale. Aceasta este cea mai extremă măsură de acest fel luată până acum și ar putea avea efecte asupra politicilor din alte țări, inclusiv în România.
Această hotărâre a fost aprobată săptămâna aceasta de parlamentul australian, fiind descrisă de către prim-ministrul Anthony Albanese drept o modalitate de a prioritiza „siguranța și sănătatea mentală a tinerilor noștri”. Decizia vine în contextul unei presiuni internaționale crescânde asupra companiilor de tehnologie pentru a asigura un mediu mai sigur pentru copii și adolescenți.
Cu toate acestea, reacțiile față de această hotărâre au fost mixte, iar în prezent rămâne neclar cum exact va fi pusă în aplicare această interdicție.
Cum va funcționa interdicția în Australia
Scopul interdicției impuse de Australia este simplu: responsabilizarea companiilor de tehnologie, obligându-le să oprească accesul tinerilor sub 16 ani la rețelele sociale, sub amenințarea unei amenzi de până la 32 de milioane de dolari.
Începând din luna ianuarie, guvernul australian va încerca o serie de măsuri pentru a vedea cum pot fi aplicate în mod practic aceste restricții. Cu toate acestea, aplicarea efectivă a interdicției va începe abia într-un an. Deja există companii care au introdus restricții de vârstă pentru utilizatori în diferite regiuni, dar acestea sunt, de obicei, limitate la solicitarea utilizatorilor să confirme câți ani au – un proces ușor de eludat prin minciună, ceea ce mulți tineri încă fac.
Opțiuni mai restrictive există – de exemplu, atunci când Regatul Unit a analizat cum poate bloca accesul minorilor sub 18 ani la site-urile pornografice, a luat într-o considerare opțiuni precum verificarea prin identificare sau cerința de a deține un card de credit. Companii de tehnologie precum YouTube au deja sisteme care identifică comportamentul specific al tinerilor și pot solicita dovezi suplimentare de vârstă sau impune restricții asupra contului lor.
Prim-ministrul Albanese a admis că vor exista modalități prin care adolescenții vor reuși totuși să acceseze platformele de socializare, dar „implementarea perfectă nu este scopul nostru”, declarĂ el, comparând măsura cu interzicerea alcoolului pentru minorii sub 18 ani. Deși nu elimină complet accesul, Albanese susține că măsura este „lucrul corect de făcut”.
Va putea fi aplicată și în alte țări, inclusiv în România?
Australia nu este singura țară care explorează astfel de restricții. În unele state din SUA și în Franța, există deja interdicții similare pentru adolescenți. Totuși, ceea ce diferă în cazul Australiei este amploarea și severitatea acestei decizii. În Regatul Unit, de exemplu, un astfel de scenariu a fost considerat o posibilitate doar într-un context în care alte măsuri de siguranță online nu s-ar dovedi eficiente.
Problemele practice ar putea face dificilă aplicarea unei astfel de măsuri în alte țări. Identificarea și verificarea vârstei reale a utilizatorilor rămân provocări majore. Este, de asemenea, discutabil dacă guvernele ar fi dispuse să aloce resursele necesare pentru a impune companiilor tehnologice reguli stricte și pentru a le penaliza atunci când acestea nu sunt respectate.
În România, adoptarea unei astfel de măsuri ar putea fi problematică din mai multe motive. Există preocupări legate de infrastructura tehnologică necesară pentru a implementa și verifica eficient interdicția. De asemenea, gradul de acceptare socială și dezbaterile legate de libertatea de exprimare ar putea juca un rol esențial în orice eventuală discuție privind implementarea unei astfel de interdicții.
Chiar dacă aplicarea efectivă a unei interdicții similare în România ar fi complicată, decizia Australiei ar putea totuși să deschidă o dezbatere și să inspire politici care să pună un mai mare accent pe protejarea tinerilor în mediul online. Platformele de socializare sunt criticate constant pentru efectele negative asupra sănătății mintale a adolescenților, iar o dezbatere în acest sens este, poate, inevitabilă.