20 iul. 2024 | 20:55

Zelenski sugerează negocieri de pace cu Rusia în perspectiva revenirii lui Trump la Casa Albă și a dificultăților de pe front, susține CNN

ACTUALITATE
Zelenski sugerează negocieri de pace cu Rusia în perspectiva revenirii lui Trump la Casa Albă și a dificultăților de pe front, susține CNN

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a adoptat un ton neobișnuit de reținut în această săptămână, sugerând pentru prima dată o disponibilitate de a negocia cu Rusia, de la lansarea invaziei pe scară largă a Moscovei, acum mai bine de doi ani. Zelenski a propus ca Moscova să trimită o delegație la următorul summit de pace pe care speră să îl organizeze în noiembrie. Rusia nu a fost invitată la conferința de pace precedentă, desfășurată în Elveția luna trecută, deoarece Zelenski a declarat că orice discuții ar putea avea loc doar după retragerea trupelor rusești din Ucraina, scrie CNN.

Dificultățile de pe front și incertitudinea politică

Ucraina se confruntă în prezent cu o situație dificilă pe linia frontului și cu incertitudinea politică legată de nivelul viitor de sprijin din partea celor mai apropiați aliați. Deși progresul trupelor rusești în estul Ucrainei a încetinit semnificativ de când armele americane au început să sosească în țară în mai, el nu s-a oprit complet. Rusia continuă să câștige teritoriu, deși într-un ritm mult mai lent.

În același timp, apar întrebări despre disponibilitatea unora dintre cei mai apropiați și importanți aliați ai Ucrainei – în special Statele Unite și Germania – de a continua să aloce resurse pentru conflictul din Ucraina. Vorbind cu reporterii luni, Zelenski a spus că Ucraina nu primește suficient ajutor occidental pentru a câștiga războiul, subliniind că rezultatul său va fi determinat dincolo de granițele Ucrainei.

„Nu totul depinde de noi. Știm ce ar fi un sfârșit just al războiului, dar nu depinde doar de noi. Depinde nu doar de oamenii noștri și de dorința noastră, ci și de finanțe, de arme, de sprijinul politic, de unitatea în UE, în NATO, în lume”, a declarat președintele.

Contextul politic din SUA

Fostul ambasador american în Ucraina, John Herbst, a spus că este plauzibil ca schimbarea de ton a lui Zelenski să fie o reacție la evenimentele care se desfășoară în Statele Unite, unde fostul președinte Donald Trump l-a anunțat luni pe JD Vance, un critic ferm al sprijinului acordat Ucrainei, drept partener de campanie.

Vorbind pentru CNN de la Aspen Security Forum, Herbst a declarat că este posibil ca Zelenski să încerce să ajungă la potențiala administrație Trump, subliniind că ar fi dispus să negocieze – atâta timp cât acordul propus este just. „Trebuie să fie o pace rezonabilă, care să nu permită ocupanților ruși să continue să tortureze, să reprime și să ucidă oamenii din Ucraina care sunt ocupați”, a spus Herbst. Rusia a negat în repetate rânduri acuzațiile de tortură și abuzuri ale drepturilor omului în Ucraina, în ciuda dovezilor covârșitoare contrare.

Termeni inacceptabili pentru Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a repetat de mai multe ori în ultimele luni că ar fi dispus să negocieze cu Ucraina – deși pe termeni care rămân complet inacceptabili pentru Ucraina și aliații săi occidentali. Putin a spus că Rusia ar pune capăt războiului în Ucraina dacă Kievul ar ceda integral cele patru regiuni revendicate de Moscova: Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijie. Părți mari din aceste regiuni rămân sub control ucrainean, așa că el cere esențialmente Ucrainei să renunțe la teritoriu fără luptă. De asemenea, Putin a spus că orice acord de pace ar necesita ca Ucraina să renunțe la dorința sa de a adera la NATO, ceea ce a determinat Kievul să numească propunerea „ofensatoare pentru bunul simț”.

Orysia Lutsevych, director adjunct al Programului Rusia și Eurasia de la Chatham House, a spus că, având în vedere cererile publice ale lui Putin, cuvintele lui Zelenski au fost probabil destinate să transmită un mesaj restului lumii. „Este atât un semnal pentru Rusia, cât și pentru sudul global că Ucraina nu este o forță obstructivă. Este dispusă să se așeze la masa negocierilor. Dar aceasta nu poate fi complet pe termenii Rusiei și nu poate duce la capitularea Ucrainei în fața Rusiei… Putin cere controlul asupra regiunilor pe care nu le poate cuceri militar”, a spus ea pentru CNN.

Lutsevych crede că Putin și-a intensificat apelurile pentru negocieri pentru că știe că fereastra sa de oportunitate s-ar putea închide. Deși Rusia este considerabil mai mare și mai puternică decât Ucraina, nu a reușit să-și îndeplinească obiectivele teritoriale – chiar și atunci când Kievul primea doar ajutor limitat din partea Occidentului. Tentativa inițială a Moscovei de a captura capitala a sfârșit în înfrângere, iar liniile frontului nu s-au mișcat semnificativ de mai bine de un an.

Incertitudini viitoare

Noua asistență militară americană a început să ajungă pe liniile frontului din Ucraina în mai, după luni de întârzieri cauzate de blocajul politic din Congresul SUA. În același timp, Ucraina a primit în sfârșit permisiunea din partea unor națiuni occidentale de a-și folosi armele pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei – deși doar în circumstanțe limitate și în zonele de lângă granița cu Ucraina.

Deși acest lucru a ajutat la încetinirea progresului rusesc și la evitarea unei posibile reocupări a regiunii Harkov, Ucraina încă apără teritorii, în loc să avanseze pentru a recuceri zonele aflate sub ocupație rusă.

„Forțele ucrainene vor trebui să acumuleze echipamente, materiale și forță de muncă pentru o viitoare operațiune de contraofensivă, iar aceasta face parte din calculul rusesc pe care îl vedem – comandamentul militar rus pare să urmărească o strategie în care desfășoară operațiuni ofensive consistente și de uzură de-a lungul întregii linii frontale”, a spus Riley Bailey, analist al Rusiei la Institutul pentru Studiul Războiului din SUA.

Prin realizarea de avansuri treptate de-a lungul frontului de peste 1.000 de kilometri, Rusia forțează Ucraina să se angajeze în operațiuni defensive, mai degrabă decât să se pregătească pentru o contraofensivă, a spus Bailey. „Va trebui să degradeze forțele și capacitățile ruse care fac parte din operațiunile ofensive, ceea ce ar aduce mai multă flexibilitate și ar ușura presiunea”, a spus Bailey. „Ucraina poate atunci să înceapă să facă unele alegeri operaționale pe care nu a putut să le facă în ultimele luni.”

Dar succesul oricărei viitoare contraofensive ucrainene va depinde în primul rând de cât de mult sprijin primește din partea aliaților săi occidentali. Zelenski a spus săptămâna aceasta că nivelul actual de sprijin este suficient pentru a opri avansurile rusești, dar nu pentru a câștiga războiul.

Săptămâna aceasta a adus mai multă incertitudine pe acest front, deoarece Trump a anunțat că l-a ales pe JD Vance drept candidatul său la vicepreședinție. Vance a sugerat anterior că Ucraina ar trebui să negocieze cu Rusia, deoarece SUA și alți aliați nu au capacitatea de a o sprijini. Trump însuși a afirmat că ar „pune capăt războiului într-o zi” și a spus că SUA nu ar trebui să trimită bani în Ucraina fără condiții.

În același timp, s-a aflat că Germania, unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei, intenționează să înjumătățească ajutorul militar pentru Ucraina anul viitor – deși a sugerat că Ucraina ar trebui să își poată satisface nevoile militare cu cele 50 de miliarde de dolari în împrumuturi din veniturile din activele rusești înghețate aprobate de G7 luna trecută.

Dacă cel mai rău scenariu pentru Ucraina ar deveni realitate – dacă SUA ar înceta să mai ofere ajutor, Europa nu și-ar intensifica sprijinul și Ucraina nu ar putea accesa activele rusești înghețate – Rusia ar putea începe să obțină câștiguri mult mai mari.

Herbst a spus că dacă democrații câștigă alegerile prezidențiale din SUA în noiembrie, actuala politică americană de sprijinire a Ucrainei este probabil să continue, cu mai mult ajutor venind.

„Dacă Trump ar câștiga, nu știm ce va face. Dar știm că există persoane serioase în echipa sa de securitate națională care vor înțelege că Putin este o amenințare directă la adresa intereselor americane și că este important sau esențial pentru SUA ca Putin să piardă în Ucraina”, a adăugat el.

Herbst a mai spus că există un alt factor care ar putea convinge o posibilă administrație Trump să continue să ajute Ucraina.

„Dacă echipa sa întrerupe ajutorul, iar Ucraina se prăbușește, aceasta va fi o înfrângere majoră pentru Statele Unite, cauzată de echipa Trump. Și o înfrângere care ar întrece în rușine și daune retragerea incompetentă a lui Biden din Afganistan. Și vor exista oameni în echipa sa care vor înțelege asta”, a spus el.

Analiștii se așteaptă ca pachetul de ajutor pentru Ucraina – cei peste 60 de miliarde de dolari aprobați de Congresul SUA la începutul acestui an – să ajungă pentru Kiev pentru aproximativ un an până la 18 luni, ceea ce ar putea fi suficient timp pentru ca Ucraina să se reorganizeze și să lanseze o nouă contraofensivă.

Lutsevych a spus că Ucraina are nevoie disperată să facă progrese pe câmpul de luptă și apoi să vadă dacă există o dorință reală din partea Rusiei de a negocia – ceea ce ea spune că în prezent nu pare sincer.

„Dar ce dovezi avem că rușii sunt dispuși să negocieze? Putin își pune țara pe un picior de război total”, a spus ea, adăugând că războiul se va încheia probabil doar dacă Moscova va începe să se simtă amenințată.

„Cred că acest război se va încheia atunci când Putin va începe să simtă că controlul rus asupra Crimeei este amenințat.”

Ucraina și-a intensificat deja atacurile asupra peninsulei, anexată ilegal de Rusia în 2014 și acasă la flota rusă din Marea Neagră. Kievul susține că armata sa a lovit și a scufundat sau deteriorat grav mai multe nave de război rusești în zonă, dezactivând cel puțin o treime din flota rusă din Marea Neagră.

Ucraina a reușit, de asemenea, să lovească și să închidă temporar podul Strâmtorii Kerch, care leagă Crimeea de Rusia, de mai multe ori. Frontul de sud – care se întinde de la Donbas în estul Ucrainei prin regiunile Herson și Zaporijie, cu teritoriul ocupat de Rusia creând un pod terestru între Rusia și Crimeea – va fi o țintă cheie.

Deși tonul lui Zelenski s-ar fi putut schimba în această săptămână, poziția sa privind modul în care ar trebui să arate un acord de pace nu s-a schimbat – cel puțin nu public. Majoritatea ucrainenilor nu doresc ca guvernul să renunțe la niciun teritoriu.

„În acest moment, este dificil, dacă nu imposibil, din punct de vedere politic, să afirmăm că se poate realiza o pace fără revenirea integrală a tuturor teritoriilor ucrainene. Dar asta nu înseamnă că, în timp, nu ar putea deveni posibil”, a spus Herbst.

El crede că Kievul ar putea „vorbi cu o justificare despre o victorie ucraineană în acest război”, chiar dacă Ucraina nu reușește să recupereze tot teritoriul pre-război – atâta timp cât recuperează suficient pentru a fi un stat economic viabil și sigur.

„Dar pentru a fi un stat sigur, mai ales în aceste circumstanțe, trebuie să fie membru NATO. Cred că dacă acest lucru ar fi cu adevărat pe masă, adică cu toată încrederea și puterea Statelor Unite în spatele său, acest lucru ar putea teoretic să ducă la o pace stabilă”, a spus el.

„Nu ar fi o pace justă, pentru că încă încredințezi milioane de ucraineni milelor regimului crud al Kremlinului, care a arătat că nu are nicio dragoste – și asta este o modalitate foarte politicos de a spune – pentru ucrainenii care cred că sunt ucraineni, și nu ruși mici.”