Fermele moderne din România depind de tehnologie: Un exemplu de succes în agricultura românească

Într-o eră în care agricultura devine din ce în ce mai dependentă de inovațiile tehnologice, fermierii români caută să-și modernizeze afacerile pentru a face față provocărilor climatice și economice. Unul dintre cei mai mari fermieri din județul Iași, Constantin Scarlat, a înțeles acest lucru și a investit sume semnificative în tehnologia agricolă, construindu-și o afacere ce valorează câteva milioane de euro. Cu peste 3.000 de hectare cultivate și utilaje agricole de ultimă generație, investițiile sale reprezintă o demonstrație clară a modului în care tehnologia poate transforma o fermă tradițională într-un business de succes.

Investiții majore în tehnologie pentru productivitate crescută

Pentru Constantin Scarlat, administrarea unei afaceri agricole a devenit sinonimă cu investițiile constante în tehnologie.

„Banii în agricultură se fac tot cu bani”, afirmă fermierul ieșean, care a investit în silozuri, utilaje performante și tehnologii inovative pentru a putea cultiva cereale și alte plante de pe cele 3.250 de hectare deținute.

În prezent, ferma sa este dotată cu o gamă variată de utilaje, de la tractoare și combine, până la mașini de erbicidat și tocători de resturi vegetale, toate valorând aproximativ cinci milioane de euro. Aceste achiziții permit o mai bună eficiență în procesele de arat, semănat, recoltat și sortat, ceea ce îi oferă o flexibilitate mai mare în fața variabilităților pieței.

Totuși, fermierul menționează că anul acesta a fost unul dificil, marcat de pierderi importante, din cauza schimbărilor climatice care au afectat puternic producțiile. Doar 300 de hectare din suprafața totală sunt irigate, restul fiind la mila condițiilor meteorologice imprevizibile. În condițiile unei secete prelungite, recoltarea a fost mult mai slabă, fermierul ajungând la o producție totală de aproximativ 5.000 de tone, comparativ cu anii anteriori.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

„Clima s-a schimbat enorm”, spune Scarlat, menționând că pe parcursul celor 40 de ani de experiență în agricultură a observat fenomene climatice tot mai extreme.

Rolul crucial al infrastructurii și riscurile pieței agricole

O altă componentă esențială a afacerii sale este capacitatea de depozitare. Scarlat deține șapte silozuri metalice, cu o capacitate totală de 10.000 de tone, dotate cu uscătoare și selectoare de cereale, permițându-i să depoziteze producția atunci când prețul pe piață nu este favorabil. „Dacă recoltez și depozitez, nu sunt obligat să vând imediat. În felul acesta, pot negocia și găsi un preț mai bun”, explică fermierul. Totuși, el subliniază că riscurile pieței agricole sunt mari, iar contextul economic global, marcat de conflicte și fluctuații ale prețurilor, pune o presiune suplimentară asupra afacerilor agricole.

Chiar dacă afacerea Agralmixt SA a atins o cifră de afaceri record de 17,6 milioane de lei anul trecut, fermierul estimează că anul 2024 va aduce scăderi semnificative. Creșterea prețurilor la inputuri și incertitudinile legate de cerere îl determină să ia în calcul credite suplimentare pentru a susține cheltuielile operaționale. Pe lângă activitatea vegetală, fermierul administrează și o fermă zootehnică, având 1.000 de bovine și 500 de ovine, majoritatea destinate exportului.

O viziune pe termen lung bazată pe tehnologie și adaptabilitate

Experiența și viziunea lui Constantin Scarlat demonstrează că agricultura românească poate deveni competitivă la nivel internațional prin investiții strategice în tehnologie și infrastructură. Adaptarea la noile provocări, de la schimbările climatice la incertitudinile pieței, necesită resurse financiare și o planificare atentă. În fața acestor obstacole, fermierii mari din România au nevoie să investească constant în modernizare, să colaboreze cu instituții de cercetare pentru a dezvolta culturi rezistente la secetă și să găsească soluții de gestionare a resurselor în perioade de criză.

Pe termen lung, astfel de investiții nu doar că vor crește productivitatea, dar vor asigura și stabilitatea necesară pentru a rezista schimbărilor rapide din agricultură. Experiența fermierilor precum Constantin Scarlat ar putea inspira și alți antreprenori din agricultură să își modernizeze operațiunile și să contribuie la securitatea alimentară a României.