Facturile la curent în România anului 2024, între apogeul energiei solare și dependența de cărbuni

Funcționarea sistemului energetic pare să fie mai provocatoare pe timp de vară decât iarna, din cauza faptului că mixul de producție nu se mulează pe curba de consum. Pe fondul secetei și al lipsei vântului, gazul și cărbunii au ajuns să asigure peste o treime din producția de energie, influențând semnificativ prețul energiei.

Diferențe majore în prețul energiei

Ieri, prețul energiei spot din România și din mai multe state din regiune era considerabil mai ridicat față de prețul afisat pe piețele vest-europene. În România, 1 MWh costa 149 de euro, în Bulgaria și Grecia situația era similară, în timp ce în Ungaria prețul era de 145 euro/MWh, iar în Polonia de 159 euro/MWh. Comparativ, în Spania prețul era de 53 euro/MWh, în Germania 88 euro/MWh și în Franța 52 euro/MWh. În nordul Europei, prețurile erau și mai mici, Suedia și Norvegia având prețuri de circa 33 euro/MWh. Aceste diferențe majore sunt vizibile de cel puțin o lună și se explică prin mai mulți factori.

Impactul secetei asupra producției de energie

Pe plan local, seceta a redus semnificativ producția de energie hidro. Deși producția de energie solară este considerabilă, aceasta nu se mulează pe curba de consum. În jurul prânzului, Hidroelectrica asigura doar 21% din producția de energie a României, cu 1.342 MW din cei peste 6.000 MW în funcțiune. Gradul de umplere a lacurilor de acumulare era de 83%, comparativ cu 93% la finalul lunii iunie 2023.

Creșterea ponderii cărbunilor și gazului

În prezent, cărbunele și gazul acoperă peste 30% din producția de energie a României. Aproximativ 1.000 MW de energie solară, din cei aproape 1.600 MW disponibili, injectau energie în sistem în jurul prânzului, reprezentând 18% din producția totală. În schimb, eolienele produceau doar 5% din energia națională, iar restul era asigurat de nuclear, gaz și cărbuni.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Repornirea centralelor pe cărbuni este costisitoare, mai ales după pauze îndelungate, ceea ce se reflectă în prețul spot al energiei. Adrian Borotea, country manager al Verbund Wind Power România, subliniază că producția de energie nu se mulează pe consumul actual, ceea ce creează un dezechilibru în sistem.

Necesitatea investițiilor în stocarea energiei

Pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a sectorului energetic, este esențial să se accelereze investițiile în stocarea energiei. În prezent, partea de producție de energie, în special în domeniul regenerabilelor, este similară cu situația de acum 10 ani. România trebuie să investească în soluții de stocare pentru a putea valorifica la maximum energia solară și eoliană și pentru a reduce dependența de cărbuni și gaz.

Perspectivele pentru 2030

România își propune să atingă o capacitate instalată de 30 GW până în 2030, conform noului Plan Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC). În ceea ce privește proiectele solare, ținta este de 8,3 GW, iar pentru energia eoliană de 7,6 GW. Ponderea surselor regenerabile de energie ar trebui să ajungă la 36% până în 2030, față de 30,7% cât era stabilit în vechiul PNIESC.

Mixul energetic al României în 2024 reflectă provocările generate de condițiile meteorologice și de necesitatea unei adaptări mai bune la curba de consum. Investițiile în stocarea energiei și dezvoltarea capacităților de producție din surse regenerabile sunt esențiale pentru a reduce dependența de cărbuni și gaz și pentru a stabiliza prețurile energiei. România trebuie să continue pe drumul tranziției energetice, având în vedere obiectivele ambițioase pentru 2030 și necesitatea unui sistem energetic sustenabil și eficient.