Elevii români riscă să piardă bursele de merit, de ce ar putea fi ilegale. Avocatul Poporului lovește copiii la buzunare

Într-o mișcare surprinzătoare, la mijlocul acestei sătpămâni, Avocatul Poporului a anunțat că a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) legea privind acordarea burselor elevilor, punând sub semnul întrebării legalitatea acestora.

Conform sesizării, problema se concentrează pe articolul care prevede acordarea bursei de merit pentru minim 30% din elevii fiecărei clase, o formulare care, potrivit Avocatului Poporului, nu respectă principiul previzibilității și clarității normelor juridice.

Citește și: Burse elevi 2024 – condițiile de acordare s-au schimbat din nou. Condiția esențială ca să primești 450 de lei nu mai ține doar de note

Neclarități și inechități în acordarea burselor de merit

Legea 198/2023 a învățământului preuniversitar este acum sub lupa CCR, în special articolul 108, alin. 12, lit. a, care stipulează că bursele de merit trebuie alocate pentru un minim de 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu și liceu. Această prevedere a fost interpretată ca deturnând natura juridică a bursei de merit, creând premisele ca și elevii cu performanțe modeste să beneficieze de aceste burse, în detrimentul celor cu adevărat merituoși.

Vești proaste pentru pensionarii din România: cu câte zile vor întârzia pensiile în ianuarie 2025

Panică la un spectacol de circ în Italia: leii si tigrii din arenă s-au răzvrătit, publicul a luat-o la fugă

”Dispoziţiile legale criticate aduc atingere principiului previzibilităţii şi clarităţii normelor juridice (…) context în care considerăm că legea criticată nu reglementează previzibil şi accesibil acordarea burselor de merit pentru performanţă şi nu respectă criteriile de previzibilitate şi accesibilitate specifice unui act normativ”, se arată în sesizarea către CCR.

Avocatul Poporului a criticat această abordare, susținând că selecția elevilor pentru burse ar trebui să se bazeze pe criterii clare și obiective, cum ar fi rezultatele academice superioare, nu doar pe apartenența la un anumit procent din clasă. Se argumentează că actuala metodologie generează insecuritate juridică și poate încălca dreptul la învățătură.

Citește și: Se dau 350 de lei pe lună în plus pentru acești români. Cum te convinge statul să mergi la facultate, să fii ”primul student din familie”

Bursele din 2024 – 2025 vor fi cu totul altele

În contextul acestor controverse, Ministerul Educației a anunțat schimbări semnificative în procesul de acordare a burselor pentru anul școlar 2024 – 2025. S-au definit două categorii distincte de burse: bursele de merit și bursele de reziliență. Bursa de merit va fi destinată elevilor cu medii academice peste 9,50 și celor care se disting în olimpiade și concursuri școlare. Pe de altă parte, bursa de reziliență va viza primii 30% dintre elevi, pe baza performanței școlare, încercând să stimuleze efortul și progresul academic.

Pentru a fi eligibili pentru oricare dintre burse, elevii trebuie să aibă un număr redus de absențe, reflectând angajamentul lor față de educație. În plus, se anticipează că pragul pentru bursa de reziliență va fi stabilit la o medie de 7, iar numărul total de beneficiari va fi limitat la 30% din fiecare clasă, incluzând atât destinatarii burselor de merit, cât și pe cei ai burselor de reziliență.

Elevii români vor avea de suferit, inevitabil

Această mișcare a Avocatului Poporului și răspunsul Ministerului Educației ridică întrebări semnificative despre cum vor fi acordate bursele în viitor și ce impact vor avea aceste schimbări asupra elevilor merituoși. Există o preocupare reală că, în încercarea de a face sistemul mai echitabil și transparent, se pot pierde din vedere excelența și performanța academică. În timp ce așteptăm decizia CCR, comunitatea educațională și elevii speră la o rezoluție care să onoreze meritul și să promoveze în același timp oportunități echitabile pentru toți elevii