E al doilea cel mai scump oraș din România, dar la salarii se află pe locul 8 în top. Nu ajută nici numărul masiv de angajați și cei care își caută de lucru

Brașovul, unul dintre cele mai scumpe orașe din România, continuă să se confrunte cu o discrepanță majoră între costul ridicat al vieții și nivelul salariilor medii. Deși este pe locul patru în țară în ceea ce privește numărul total al angajaților, după București, Cluj și Timiș, salariile medii din județ abia îl plasează pe locul opt la nivel național, ceea ce pune o presiune constantă asupra locuitorilor.

Salariile medii nu țin pasul cu costul ridicat al vieții

Conform celor mai recente date de la Direcția Județeană de Statistică Brașov, câștigul salarial mediu net în județul Brașov în luna august 2024 a fost de 4832 lei. Deși salariul mediu net a crescut cu 14,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, rămâne în urma altor județe precum București, Cluj și Timiș, unde salariile depășesc considerabil media națională.

De exemplu, în București salariul mediu net este de 6426 lei, în Cluj de 6084 lei, iar în Timiș de 5582 lei. În comparație, Brașovul rămâne pe locul 8, chiar dacă costul vieții este semnificativ mai ridicat decât în multe alte orașe din România. Acest decalaj între nivelul salariilor și cheltuielile necesare pentru traiul de zi cu zi afectează în mod direct puterea de cumpărare a brașovenilor, în special în condițiile unui număr semnificativ de angajați și concurența pe piața muncii.

Discrepanțele salariale în diverse sectoare economice

Dacă analizăm mai în detaliu salariile din Brașov, observăm diferențe considerabile între diversele sectoare economice. Salariile peste media județului s-au înregistrat în industrie și construcții (5023 lei), precum și în agricultură, silvicultură și pescuit (4888 lei). Aceste sectoare oferă câștiguri competitive, dar nu suficiente pentru a ridica media generală a județului la nivelul altor zone puternic industrializate.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

În schimb, sectoarele comerț și servicii – în care lucrează mulți brașoveni – au înregistrat salarii sub media județului, cu un câștig mediu net de 4705 lei. În ciuda faptului că Brașovul este un centru turistic important, această industrie pare să nu aducă beneficii salariale semnificative pentru angajați, comparativ cu alte domenii.

Brașov, locul 8 la salarii, dar pe locul 4 la numărul de angajați

Brașovul este unul dintre cele mai populate și dezvoltate județe din România, cu un efectiv al salariaților care a ajuns la 202.942 persoane la sfârșitul lunii august 2024. Deși acest număr îl plasează pe locul patru la nivel național în funcție de numărul total al angajaților, salariile nu reflectă această poziție de top.

Comparativ cu alte județe din Regiunea Centru, Brașovul nu se află pe prima poziție nici în ceea ce privește creșterea salarială. Alba, de exemplu, a înregistrat o creștere de 17,1% a câștigului salarial net, cea mai mare din regiune, în timp ce Brașovul se află pe locul trei, cu o creștere de 14,1%. Acest lucru subliniază presiunea constantă asupra brașovenilor, care trebuie să facă față unui cost al vieții ridicat, fără a beneficia de cele mai mari creșteri salariale.

Provocările de pe piața muncii și viitorul economic

Cu toate că Brașovul atrage tot mai mulți investitori și angajatori, piața muncii rămâne extrem de competitivă, iar numărul mare de angajați și persoane în căutarea unui loc de muncă contribuie la menținerea salariilor la un nivel mai scăzut decât în alte orașe mari. Deși se înregistrează o creștere generală a salariilor, aceasta nu este suficientă pentru a acoperi decalajul față de costurile mari de trai.

Pe viitor, Brașovul va trebui să găsească soluții pentru a stimula creșterea salariilor în sectoarele esențiale și pentru a atrage investiții care să genereze locuri de muncă mai bine plătite. În caz contrar, discrepanțele între costul vieții și veniturile populației ar putea duce la o scădere a atractivității economice a județului și la migrarea forței de muncă spre alte regiuni mai bine plătite.