Descoperire surprinzătoare: „Noaptea înstelată” a lui Van Gogh respectă legile fizicii: Ce s-a aflat despre una dintre cele mai faimoase picturi din lume

Una dintre cele mai cunoscute picturi din lume, „Noaptea înstelată” de Vincent van Gogh, nu este doar o capodoperă artistică, ci și un exemplu surprinzător de respectare a legilor fizicii. Oamenii de știință au descoperit că viziunea artistică a lui Van Gogh asupra cerului nocturn urmează o teorie matematică despre fluxurile turbulente din atmosferă, cunoscută sub numele de legea lui Kolmogorov.

Viziunea artistică și știința turbulențelor

Deși „Noaptea înstelată” este o interpretare stilizată a cerului nocturn, cu vârtejuri dramatice și un peisaj dinamic, aceste elemente nu sunt doar fantezie artistică. Cercetătorii au constatat că vârtejurile din pictură urmează legile fizicii care guvernează mișcarea turbulentă a fluidelor. Legea lui Kolmogorov, care descrie modul în care energia se transferă în diversele straturi ale atmosferei, poate fi aplicată în mod direct la vârtejurile vizibile din pictura lui Van Gogh.

Oamenii de știință au studiat arta lui Vincent van Gogh din Noaptea înstelată printr-o scanare de înaltă rezoluție efectuată de Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York, accesată prin Google Arts and Culture. (Credit imagine: Yinxiang Ma)

Această teorie explică modul în care energia dintr-un sistem turbulent se propagă pe diverse scări de mărime, iar în „Noaptea înstelată”, cercetătorii au observat o corelație între mișcările vizibile și acest model fizic. Deși Van Gogh nu a avut cunoștințe de fizică atmosferică, felul în care a redat cerul arată o înțelegere intuitivă a mișcării naturale a energiei și a fluxurilor turbulente, spun specialiștii.

Particulele de pigment și difuzia turbulentă

Un alt aspect fascinant al descoperirilor se referă la modul în care Van Gogh a utilizat pigmenții în pictura sa. Studiul publicat în jurnalul Physics of Fluids arată că pictura respectă și ceea ce este cunoscut drept „scara lui Batchelor”, un model legat de difuzia particulelor de pigment în fluidul de ulei. Această teorie explică modul în care energia micilor particule dintr-un fluid turbulent se comportă, iar cercetătorii au remarcat că modul în care Van Gogh a aplicat pigmenții respectă aceste legi ale difuziei în pictură.

Un cutremur de 7,1 grade a curmat viețile a 126 de oameni din Tibet. Aproape 200 au fost răniți, unde s-a mai resimțit seismul

De ce ar fi murit astroloaga Ingrid Baciu, de fapt. Noi detalii ies la iveală cu privire la dispariția vedetei de la B1 TV

Yongxiang Huang, co-autor al studiului, explică faptul că difuzia particulelor de pigment în uleiul utilizat de Van Gogh seamănă cu modul în care energiile pasive mici se disipează în atmosferă. Această descoperire oferă o nouă dimensiune înțelegerii capodoperei artistice a lui Van Gogh, care nu doar că impresionează vizual, ci se aliniază și cu principii fundamentale din fizică.

Descoperirea a atras atenția cercetătorilor asupra posibilității de a analiza și alte opere de artă celebre, pentru a identifica dacă și alte picturi respectă, în mod similar, legile fizicii. Deși studiul s-a concentrat pe „Noaptea înstelată”, Huang a menționat că este deschis la ideea de a investiga sistematic alte lucrări în viitor, dacă vor exista fonduri și resurse disponibile pentru astfel de cercetări.

Astfel, „Noaptea înstelată” nu este doar o pictură apreciată pentru valoarea sa artistică, ci și un exemplu fascinant de intersecție între artă și știință.