De ce credem că avem dreptate fără să avem toate datele: Iluzia suficienței informaționale, explicată de psihologi

Oamenii tind să aibă o încredere exagerată în propriile opinii și decizii, chiar și atunci când nu au toate datele necesare. Această predispoziție este cunoscută sub denumirea de „iluzia suficienței informaționale,” un nou tip de bias psihologic identificat recent de cercetători de la universitățile Ohio State, Stanford și Johns Hopkins. Aceasta afectează modul în care oamenii percep informațiile și cum reacționează la opiniile care contravin propriilor convingeri.

Cum se manifestă iluzia suficienței informaționale

În general, oamenii cred că dețin suficiente informații pentru a lua decizii corecte, chiar și atunci când nu au acces la toate datele. Psihologii explică acest fenomen prin faptul că oamenii au tendința de a presupune că percepția lor asupra realității este obiectivă, ceea ce le întărește încrederea în propriile opinii. Această distorsiune este asemănătoare cu „realismul naiv,” care face ca indivizii să creadă că toți ceilalți, dacă ar avea aceleași informații, ar ajunge la aceleași concluzii.

Totuși, iluzia suficienței informaționale aduce o nuanță nouă: oamenii nu doar că își subestimează propriile lacune de cunoaștere, dar și cred cu tărie că dețin toate datele necesare pentru a judeca corect o situație. Acest lucru poate duce la conflicte în conversațiile cotidiene, dar și în dezbateri politice sau etice de amploare, precum cele despre schimbările climatice sau conflictele internaționale, scrie IFLscience.

Un exemplu cotidian al iluziei

Un exemplu simplu al acestui bias poate fi observat în trafic. Imaginați-vă un șofer care claxonează o mașină ce staționează la o intersecție, deși nu pare să fie niciun obstacol. Șoferul consideră că are toate informațiile pentru a justifica claxonul, însă, ulterior, descoperă că prima mașină aștepta ca o persoană cu un cărucior să traverseze. În acest caz, lipsa de informații a condus la o reacție bazată pe o percepție eronată.

Statuia din Parcul Cișmigiu ce potolește setea trecătorilor de aproape 100 de ani. Cum și-a găsit sfârșitul Sissi Ștefanidi la doar 21 de ani

Cine beneficiază de pensia de urmaș, la final de 2024. Cum se calculează aceasta, de fapt

Deși acest exemplu pare minor, el reflectă un fenomen mai amplu, cu consecințe mult mai grave în contexte sociale sau politice. Iluzia suficienței informaționale ne poate face să ne întărim opiniile fără a lua în considerare toate perspectivele, ceea ce poate duce la polarizare și dificultăți în comunicarea cu cei care gândesc diferit.

Cum a fost studiat acest bias

Cercetătorii au realizat un experiment cu 1.261 de participanți din Statele Unite, cărora le-au prezentat articole despre o criză ipotetică de apă la o școală. Un grup a primit doar argumente pro-fuziune a școlii cu alta, în timp ce alt grup a primit doar argumente împotriva fuziunii. Al treilea grup, grupul de control, a avut acces la toate informațiile, atât pro, cât și contra.

Rezultatele, publicate pe Journals.plos.org, au arătat că majoritatea celor din primele două grupuri, care aveau informații incomplete, credeau că dețin suficiente date pentru a lua o decizie. În contrast, doar 55% dintre cei din grupul de control, care aveau acces la toate informațiile, au considerat că fuziunea era soluția potrivită.

Interesant este că, atunci când cei cu informații incomplete au fost ulterior expuși la toate datele, opiniile lor s-au apropiat de cele ale grupului de control. Acest lucru demonstrează că, deși oamenii au tendința de a crede că știu suficient, sunt dispuși să-și ajusteze părerile atunci când li se oferă toate informațiile relevante.

Cum ne influențează percepțiile eronate viața socială și politică

Iluzia suficienței informaționale are implicații profunde asupra modului în care percepem și interacționăm cu ceilalți. În discuții despre subiecte sensibile, precum avortul, schimbările climatice sau conflictele internaționale, această iluzie poate crea bariere de comunicare. Oamenii care cred că au toate datele despre un subiect sunt mai puțin dispuși să asculte și să înțeleagă perspectivele opuse, crezând că acei oameni sunt fie dezinformați, fie incapabili să gândească rațional.

Cercetătorii sugerează că soluția constă în cultivarea unei conștiințe de sine mai ridicate. Acceptarea faptului că nu știm întotdeauna totul poate deschide ușa către o mai bună înțelegere a perspectivelor celorlalți și poate reduce polarizarea socială și politică.

Deși iluzia suficienței informaționale ne poate face să ne încredem excesiv în propriile opinii, acest bias poate fi combătut prin expunerea la mai multe informații și prin cultivarea unei atitudini de deschidere și curiozitate. Într-o lume în care informațiile false și fragmentate sunt tot mai frecvente, recunoașterea faptului că ne lipsesc uneori date esențiale poate contribui la un dialog mai constructiv și la o mai bună înțelegere a realității.

În final, iluzia suficienței informaționale ne arată cât de important este să fim atenți la cât de bine informate sunt opiniile noastre înainte de a trage concluzii și de a acționa.