Datoriile neplătite către România: Ce mai avem de recuperat de la „prietenii lui Ceaușescu”

România are de recuperat peste 775,8 milioane de dolari din activitățile de export derulate înainte de 31 decembrie 1989. Aceste creanțe istorice reprezintă datorii ale unor state cu care România a avut relații comerciale și economice pe vremea regimului comunist. În plus, țara noastră mai are de încasat 1,61 miliarde de ruble transferabile de la Cuba, dar autoritățile cubaneze refuză să negocieze cursul de conversie al rublelor în dolari. În ciuda eforturilor autorităților române, recuperarea acestor sume se dovedește a fi extrem de dificilă.

Libia: Negocieri amânate și pretenții nerealiste

Nicolae Ceaușescu, alături de Muammar Gaddafi, într-una din vizitele de lucru în Libia.

Situația datoriilor din Libia este una complicată. Negocierile au fost amânate în repetate rânduri încă din 1997. Deși în perioada 2005-2008 au avut loc mai multe runde de negocieri, părțile nu au reușit să ajungă la un rezultat concret, din cauza poziției rigide a părții libiene. În plus, situația politică din Libia s-a deteriorat în ultimii ani, ceea ce a dus la întreruperea discuțiilor. Autoritățile române nu au altă soluție decât să aștepte îmbunătățirea situației politice interne pentru a relua negocierile.

În perioada 2005-2008, au fost organizate mai multe runde de negocieri între autoritățile române și cele libiene, dar acestea nu au condus la niciun rezultat concret. Partea libiană a revendicat pretenții nereale, care ar fi condus la diminuarea creanțelor statului român sau chiar la transformarea acestuia din creditor în debitor. În ciuda acestor dificultăți, autoritățile române continuă să urmărească desfășurarea evenimentelor interne din Libia, în speranța că discuțiile vor putea fi reluate în viitorul apropiat.

Coreea de Nord: Acorduri neîndeplinite și promisiuni neîmplinite

Nicolae Ceaușescu împreună cu Kim Ir-Sen, în timpul uneia dintre vizitele sale oficiale în Coreea de Nord.

România are de recuperat jumătate de milion de dolari de la Coreea de Nord. Conform unui acord semnat în 2002, Phenianul trebuia să plătească datoria prin export de mărfuri coreene între 2007 și 2011. Cu toate acestea, autoritățile nord-coreene nu au respectat prevederile acordului. În 2010, delegația nord-coreeană a exprimat intenția de a plăti datoria și de a prezenta o listă de mărfuri pentru export, dar aceste intenții nu s-au materializat.

Află ce semnificație are prima literă a numelui tău. Sigur nu te-ai gândit la asta, până acum

De ce pisicile adoră să dărâme obiectele prin casă, de fapt. Explicația vine de la specialiștii în comportamentul felinelor

În cadrul consultărilor diplomatice din august 2015, directorul Direcției Relații Externe din Ministerul Finanțelor nord-coreean și-a exprimat regretul pentru neplata datoriei către România, invocând dificultățile economice cauzate de inundații, secetă și sancțiunile internaționale. De asemenea, oficialii nord-coreeni au promis că vor organiza o reuniune la nivel de experți pentru identificarea modalităților de rambursare a datoriei. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a materializat nicio soluție concretă.

Cuba: Refuzul negocierilor și politica de anulare a datoriei

Nicolae Ceaușescu, alături de Fidel Castro, în vizită în Cuba

Cuba datorează României 1,61 miliarde de ruble transferabile, dar autoritățile cubaneze refuză să discute problema datoriilor, invocând desființarea rublei transferabile fără stabilirea unui curs de conversie. În 1997, a avut loc prima sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-cubaneze de cooperare economică, finalizată prin încheierea unui protocol care recunoaște creanțele, dar toate propunerile României pentru soluționarea datoriei au fost respinse de Cuba.

În 2014, vicepreședintele consiliului de miniștri al Republicii Cuba, Ricardo Cabrisas Ruiz, a transmis României că guvernul cubanez nu promovează schimbul datoriei în investiții și că politica sa este de anulare totală a datoriilor față de fostele țări membre CAER. Cu toate acestea, Cuba a ajuns la înțelegeri cu Slovacia și Rusia, care a anulat 90% din datoria cubaneză. De asemenea, Cuba a semnat un protocol de rambursare a datoriei cu 14 țări membre ale Clubului de la Paris, preconizând anularea a 90% din datoria cubaneză și rambursarea restului în 18 ani.

În cadrul unei reuniuni din iunie 2017, partea română a solicitat confirmarea dobânzilor și concilierea sumei totale datorate de Cuba, la cursul istoric dolar/rublă transferabilă. Cu toate acestea, Cuba a arătat că nu ia în discuție datoriile în ruble transferabile și că politica sa este de anulare totală a acestor datorii.

Guineea: Plăți parțiale și instabilitate politică

Nicolae Ceaușescu și Ahmed Sekou Toure, în Guineea.

România a încasat doar două rate și dobânzile aferente din datoria Guineei, în valoare totală de 716.961 dolari. Restul de patru rate, scadente în perioada 2009-2010, rămân neplătite din cauza instabilității politice și a problemelor de sănătate publică, precum epidemia de Ebola. De la lovitura de stat din 2008, Guineea a fost într-o stare constantă de instabilitate, ceea ce a împiedicat orice progres în negocierile pentru recuperarea datoriilor.

Autoritățile române au întreprins demersuri constante pentru deblocarea plăților, inclusiv prin reprezentanța diplomatică din Senegal, dar nu au obținut rezultate semnificative. Starea de securitate din Guineea continuă să fie instabilă, ceea ce face dificilă reluarea discuțiilor bilaterale pe această temă.

Somalia: Dificultăți de comunicare și conflicte civile

Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit la Moscova cu Mohamed Siad Barre. (Foto: Wikipedia)

Creanțele României din Somalia provin din livrări de echipamente pentru agricultură, garantate prin scrisori de garanție emise de Ministerul Finanțelor din Somalia în 1980. Recuperarea datoriilor a fost imposibilă din cauza conflictului civil care a început în 1991 și a durat peste 20 de ani. Banca Comercială Română a intervenit în mai multe rânduri la Banca Centrală a Somaliei pentru confirmarea sumelor datorate, dar nu a primit nicio reacție oficială.

În septembrie 2017, ministrul finanțelor din Guvernul Federal al Somaliei a solicitat reconfirmarea datoriei față de România, dar până în 2018 inclusiv nu s-a primit nicio reacție din partea autorităților somaleze. Demersurile părții române continuă prin intermediul Misiunii Permanente a României la ONU, dar fără rezultate concrete.

Irak: Plăți în curs de desfășurare

Nicolae Ceaușescu, alături de Saddam Hussein, în vizită în Irak

Irakul își plătește datoria către România în baza unui acord bilateral semnat în 2004, care prevede reducerea datoriei externe a Irakului cu 80%. Până în prezent, România a încasat 456,7 milioane de dolari, reprezentând dobânzile și ratele de capital. Plățile continuă conform graficului stabilit, iar România va încasa suma totală de 977,1 milioane de dolari până în 2028.

Acest acord a fost semnat în noiembrie 2004, cu statele creditoare membre ale Clubului de la Paris. Ultima etapă de reducere a datoriei de 20% a fost condiționată de îndeplinirea prevederilor Aranjamentului Stand-By încheiat de Irak cu Fondul Monetar Internațional, etapă realizată de autoritățile irakiene la data de 17 decembrie 2008.

Concluzii și impactul noilor măsuri

Recuperarea datoriilor de la „prietenii lui Ceaușescu” rămâne o provocare majoră pentru autoritățile române, având în vedere instabilitatea politică și economică din țările debitoare. Deși unele datorii sunt în curs de reglementare, multe altele rămân blocate din cauza diverșilor factori. Este nevoie de perseverență și negocieri continue pentru a asigura recuperarea sumelor datorate României.

Într-un context global complex și adesea instabil, autoritățile române trebuie să își ajusteze strategiile și să rămână vigilente pentru a identifica oportunități de reluare a discuțiilor și de soluționare a creanțelor. Este clar că recuperarea acestor datorii necesită eforturi concertate și o colaborare eficientă între diferite instituții guvernamentale și diplomatice. Numai printr-o abordare proactivă și coordonată România poate spera să recupereze sumele semnificative care i se cuvin din perioada regimului comunist.