13 aug. 2024 | 10:14

Dacul care a băgat șocul și groaza în romani. L-ar fi ucis pe Burebista și era să devină ginerele împăratului roman

ACTUALITATE
Dacul care a băgat șocul și groaza în romani. L-ar fi ucis pe Burebista și era să devină ginerele împăratului roman

În istoria agitată a antichității, puține figuri din Europa de Est au reușit să provoace la fel de multă teamă și fascinație în rândul romanilor precum regele dac Cotiso. Un lider enigmatic și războinic, Cotiso a rămas în memoria colectivă a romanilor ca un adevărat coșmar, un personaj care a reușit să destabilizeze puternicul Imperiu Roman și care a fost aproape de a se înrudi cu însuși primul împărat roman, Augustus. Viața sa, deși puțin cunoscută în detaliu, ne oferă o imagine fascinantă a vremurilor tulburi de la sfârșitul Republicii Romane și începutul Imperiului Roman, scrie ziarul Adevărul.

Cotiso și destrămarea regatului lui Burebista

Cotiso a apărut pe scena istorică într-un moment de mare schimbare în Dacia, regatul puternic situat la nord de Dunăre, pe teritoriul actual al României. În secolul I î.Hr., Dacia era condusă de Burebista, un rege care a reușit să unifice triburile dacice și să transforme regatul său într-o forță de temut în Europa central-estică. Sub conducerea lui Burebista, Dacia a devenit una dintre cele mai puternice entități politice din regiune, capabilă să influențeze chiar și politica internă a Romei, cel mai mare imperiu al vremii.

Burebista a fost un strateg militar de excepție și un diplomat abil, care a reușit să extindă granițele regatului său și să consolideze o putere regională semnificativă. Cu toate acestea, în anul 44 î.Hr., într-un episod similar cu cel care a dus la moartea lui Iulius Caesar la Roma, Burebista a fost asasinat. Moartea sa a avut consecințe profunde pentru regatul dac, care s-a fărâmițat în mai multe teritorii mai mici, fiecare condus de un basileu local.

După moartea lui Burebista, Sarmizegetusa, capitala sa, a rămas centrul spiritual și politic al Daciei, dar puterea regatului s-a diminuat considerabil. În absența unui lider de talia lui Burebista, regatul dac s-a fragmentat, iar mai multe căpetenii locale au preluat controlul asupra unor porțiuni din fostul regat. Unul dintre acești lideri a fost Cotiso, un rege dac care a reușit să își creeze un regat puternic în sud-vestul Daciei, pe teritoriul actual al Banatului și Olteniei. Cotiso a devenit rapid unul dintre cei mai de temut lideri din regiune, un adevărat coșmar pentru romani.

Vezi și: De ce s-au numit strămoșii noștri daci. De unde provine numele, explicațiile istoricilor

Războinicii lui Cotiso și teroarea din provinciile romane

Despre Cotiso se cunosc puține detalii precise, dar informațiile disponibile provin în principal din scrierile autorilor antici latini, care îl descriu ca pe un adversar redutabil al Romei. Florus, în lucrarea sa „Războiul cu dacii”, ne oferă o imagine a dificultăților întâmpinate de romani în confruntările cu acest rege dac. Potrivit lui Florus, Cotiso era un conducător războinic care a folosit tactici de gherilă pentru a lansa atacuri rapide și devastatoare asupra provinciilor romane de la sud de Dunăre.

Cotiso prefera să atace în timpul iernii, când fluviul Dunărea îngheța și putea fi traversat cu ușurință de trupele sale. Războinicii săi, antrenați și disciplinați, devastau teritoriile romane, semănând teroare printre locuitorii provinciilor Moesia și, probabil, în alte regiuni din vestul Tisei. Florus descrie aceste incursiuni ca fiind un adevărat coșmar pentru romani, care, deși erau bine organizați militar, întâmpinau dificultăți mari în a se apăra împotriva atacurilor surprinzătoare ale lui Cotiso.

Cotiso își avea reședința într-o zonă montană, probabil într-o cetate fortificată, de unde putea lansa aceste atacuri rapide și eficiente. Această regiune montană, situată între Banat și Oltenia, era strategică nu doar datorită protecției naturale oferite de terenul accidentat, ci și pentru că permitea un control eficient asupra rutelor de acces către sud și vest. Potrivit lui Florus, romanii nu au reușit niciodată să-l învingă pe Cotiso într-o bătălie decisivă; cel mult, au reușit să-l oblige să se retragă temporar. Această abilitate de a scăpa neînvins din confruntări i-a adus lui Cotiso o reputație de inamic de temut și respectat în rândul romanilor.

Vezi și: De ce râdeau dacii, strămoșii noștri la înmormântare: „fericirea de dincolo de moarte”

Cotiso, politica romană și o alianță periculoasă

Cotiso nu era doar un lider militar abil, ci și un jucător politic inteligent. În contextul frământărilor politice din Roma, după moartea lui Iulius Caesar, Cotiso a devenit un aliat curtat de ambii lideri ai Republicii Romane: Marc Antoniu și Octavian (viitorul împărat Augustus). Aceștia se luptau pentru puterea supremă la Roma, iar alianțele cu liderii barbari erau esențiale pentru succesul lor.

În acest context, Cotiso a primit oferte de alianță de la ambii lideri romani. Octavian, în încercarea de a-și asigura sprijinul regelui dac, i-a propus lui Cotiso o alianță matrimonială care ar fi schimbat istoria. Octavian i-a oferit lui Cotiso mâna fiicei sale, Iulia, ceea ce l-ar fi transformat pe Cotiso în ginerele viitorului împărat roman. Aceasta ar fi fost o premieră pentru un lider barbar și ar fi consolidat o alianță care putea să joace un rol decisiv în conflictul dintre Octavian și Marc Antoniu.

Suetonius, un alt autor roman, menționează în „Viețile Cezarilor” această ofertă, precizând că Octavian a fost dispus să-și căsătorească fiica cu regele dac și să ceară în schimb mâna fiicei lui Cotiso pentru el însuși. Aceasta ar fi fost o alianță de familie care ar fi legat destinul Romei de cel al Daciei. Totuși, Cotiso a ales să se alieze cu Marc Antoniu, probabil pentru că Antoniu i-a oferit promisiuni mai tentante sau avantaje strategice pe termen scurt.

Această decizie a lui Cotiso de a se alia cu Marc Antoniu a stârnit panică la Roma. Se zvonea că armata dacică ar putea invada Italia și chiar Roma, lucru care a alimentat temerile în rândul populației romane. Aliatul lui Marc Antoniu, cu o putere militară semnificativă, devenise o amenințare reală pentru Roma. Horațius, în „Satirele” sale, subliniază această teamă, menționând că „n-a lipsit mult ca Roma să fie nimicită de dacii cei meșteri în azvârlirea săgeților”. Această panică generalizată dovedește influența și puterea pe care Cotiso o exercita în acea perioadă.

Vezi și: Țăranul Geto-Dac care a ajuns împăratul Romei: De la văcar, la conducător al unui imperiu

Sfârșitul lui Cotiso și moștenirea sa

În cele din urmă, Marc Antoniu a pierdut războiul cu Octavian, iar Cotiso și-a continuat activitatea militară, lansând raiduri asupra provinciilor romane de la sud de Dunăre. Cu toate acestea, se pare că soarta i-a fost potrivnică. În urma unei confruntări cu armata romană, Cotiso și-ar fi pierdut viața. Horațius, un poet al vremii, sugerează acest lucru în versurile sale, unde scrie: „Lasă grijile obștești despre cetatea noastră / Armata dacului Cotiso a pierit”. Aceste cuvinte indică faptul că, deși Cotiso a fost un lider temut și respectat, în cele din urmă a fost înfrânt.

Moartea lui Cotiso a marcat sfârșitul unui capitol important din istoria Daciei și a conflictelor sale cu Roma. Deși nu există dovezi clare care să ateste modul în care Cotiso a murit, este evident că dispariția sa a avut un impact semnificativ asupra relațiilor dintre Dacia și Roma. Cu toate acestea, moștenirea lui Cotiso a continuat să fie o sursă de fascinație și speculații.

Unul dintre aspectele cele mai intrigante ale moștenirii lui Cotiso este legătura sa posibilă cu Koson, un alt lider dac despre care se cunosc foarte puține detalii. Koson este cunoscut din monedele de aur care poartă numele său, descoperite pe teritoriul Daciei. Aceste monede, considerate de unii istorici ca fiind un tribut plătit dacilor de romani pentru a evita invaziile, ridică întrebări cu privire la identitatea și activitatea acestui lider.

Unii specialiști sugerează că Koson și Cotiso ar putea fi aceeași persoană, sau că Koson ar fi fost un succesor al lui Cotiso, continuând politica de rezistență împotriva Romei. Monedele cu numele Koson sunt considerate o dovadă a influenței pe care liderii daci o aveau asupra romanilor și a relațiilor complexe dintre cele două civilizații.

Reproducere după celebrele monede antice din aur bătute de Regele Koson, regele care a condus o parte din regatul geto-dacilor, după moartea lui Burebista în secolul I î. Chr

Reproducere după celebrele monede antice din aur bătute de Regele Koson, regele care a condus o parte din regatul geto-dacilor, după moartea lui Burebista în secolul I î. Chr.

Cotiso rămâne un simbol al rezistenței dacice, un lider care a reușit să țină piept celei mai mari puteri a lumii antice și să semene teroare în rândul romanilor. Cu toate enigmele și speculațiile legate de viața sa, reprezintă un capitol fascinant din istoria antică a Daciei. Deși a fost un personaj controversat, influența sa a fost incontestabilă, lăsând o amprentă durabilă în memoria colectivă a romanilor și a dacilor deopotrivă. El a fost un lider care a sfidat Roma, a condus un regat puternic și a fost aproape de a deveni ginerele primului împărat roman. În ciuda finalului său tragic, Cotiso a rămas în istorie ca un simbol al curajului și al rezistenței, un exemplu al puterii pe care Dacia o avea în lumea antică.