Nu e o noutate pentru nimeni că țara noastră este una coruptă. România se află pe locul 63 din 180 de țări în privința percepției asupra corupției, la coada Europei, alături de Bulgaria și Ungaria.
Astfel, România se situează pe locul 63 din 180 de țări în privința percepției asupra corupției, cu 46 din 100 de puncte, conform raportului Corruption Perceptions Index 2023, realizat de Transparency International.
Mai exact, raportul CPI clasifică 180 de țări și teritorii în funcție de percepția asupra nivelurilor de corupție din sectorul public, potrivit experților și oamenilor de afaceri. Studiul se bazează pe 13 surse de date independente și utilizează o scară de la zero la 100, unde zero este „foarte corupt” și 100 este „foarte curat”.
„Mai multe țări de pe primele locuri, democrații precum Suedia (82), Țările de Jos (79), Islanda (72) și Regatul Unit (71), au înregistrat cele mai scăzute scoruri din istorie. În special, Regatul Unit a înregistrat o scădere de șase puncte în ultimii cinci ani. Danemarca (90), Finlanda (87) și Norvegia (84) se află în fruntea clasamentului PCI, în timp ce țările cu cele mai slabe performanțe – reflectând slăbiciuni substanțiale în ceea ce privește statul de drept – includ Ungaria (42), România (46) și Bulgaria (45)”, indică raportul.
Pentru al șaselea an consecutiv, Danemarca conduce clasamentul, cu un scor de 90. Finlanda și Noua Zeelandă urmează îndeaproape cu scoruri de 87 și, respectiv, 85. Norvegia (84), Singapore (83), Suedia (82), Elveția (82), Țările de Jos (79), Germania (78) și Luxemburg (78) completează topul 10 în acest an.
De asemenea, țările care se confruntă cu conflicte sau cu restricții foarte mari libertăți foarte restrânse și cu o democrație slabă instituții democratice slabe tind să obțină cel mai prost scor. În acest an, Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13) și Sudanul de Sud (13) sunt în partea de jos a indicelui. Yemen (16), Nicaragua (17), Coreea de Nord (17), Haiti (17), Guineea Ecuatorială (17), Turkmenistan (18) și Libia (18) sunt următoarele cele mai slabe performanțe.
Punctajul mediu al Indicelui Percepției Corupției (PCI), de 65 din 100, a înregistrat pentru prima dată în aproape un deceniu o scădere în Europa de Vest și în Uniunea Europeană.
Deși regiunea a păstrat cel mai înalt scor în ceea ce privește PCI, măsurile anticorupție sunt încă afectate de slăbirea controalelor și a echilibrului democratic. Subminarea sistemului politic contribuie la deteriorarea încrederii publice în capacitatea țărilor de a gestiona provocările actuale ale regiunii.
PCI 2023 arată că eforturile de combatere a corupției au stagnat sau au scăzut în mai mult de trei sferturi dintre țările din regiune. Din cele 31 de țări evaluate, doar șase și-au îmbunătățit scorul, în timp ce opt au înregistrat o scădere începând cu anul 2012.
Mai multe țări de top, precum Suedia (82), Țările de Jos (79), Islanda (72) și Regatul Unit (71), au obținut cele mai scăzute scoruri din istorie. În special, Regatul Unit a înregistrat o scădere de șase puncte în ultimii cinci ani. Danemarca (90), Finlanda (87) și Norvegia (84) conduc clasamentul PCI, în timp ce țările cu cele mai slabe performanțe – reflectând deficiențe semnificative în ceea ce privește statul de drept – includ Ungaria (42), România (46) și Bulgaria (45).
Responsabilitatea politică redusă și corupția politică subminează statul de drept într-o regiune în care încrederea cetățenilor în instituțiile lor este în declin. În cazurile cele mai alarmante, grupurile de interese restrânse au prea mult control asupra deciziilor politice. În altele, guvernele iau măsuri împotriva jurnaliștilor, denunțătorilor și altor „câini de pază”, conform raportului PCI 2023.