Cum ne este afectat organismul de trecerea la ora de iarnă. Ce explicații oferă specialiștii

Trecerea la ora de iarnă are loc în fiecare an în ultimul weekend din luna octombrie, când ceasurile sunt date cu o oră înapoi.

În 2024, acest lucru se va întâmpla în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe 27 octombrie. Astfel, ora 04.00 va deveni ora 03.00, ceea ce oferă o oră în plus de somn, dar și o adaptare necesară pentru organism.

Deși această schimbare aduce un plus de odihnă pe moment, adaptarea corpului la noul ritm poate fi provocatoare pentru unii, mai ales că întunericul se lasă mai devreme în timpul zilei.

Ora de iarnă a fost introdusă ca metodă de a maximiza utilizarea luminii naturale, reducând necesitatea de iluminare artificială în timpul dimineților. Însă, de-a lungul timpului, studiile au arătat că această schimbare are și un impact semnificativ asupra sănătății și bunăstării oamenilor, de la modificări în ritmul circadian până la efecte asupra stării de spirit și a nivelului de energie.

Ninge în Capitală în a doua zi de Crăciun 2024. Primele imagini cu prima ninsoare din București

Pericol de avalanșe în Rânca, în a doua zi de Crăciun. Viscolul a închis drumul către stațiune, ce spun autoritățile

Cum ne afectează schimbarea orei

Trecerea la ora de iarnă perturbă ritmul circadian, ceasul intern al organismului, care reglează funcțiile esențiale precum somnul, metabolismul și temperatura corpului. Atunci când ne ajustăm programul de somn, corpul poate întâmpina dificultăți în adaptarea la noul orar, iar acest lucru este deosebit de vizibil la persoanele care au un program de somn fix sau dificultăți de somn.

Ritmul circadian este sincronizat cu ciclurile naturale de lumină și întuneric, iar schimbarea orei afectează acest echilibru. În cazul trecerii la ora de iarnă, zilele devin mai scurte și nopțile mai lungi, ceea ce poate induce o scădere a energiei și o tendință spre somnolență în timpul zilei.

Mulți oameni pot experimenta o stare de oboseală sau chiar simptome asemănătoare cu cele ale depresiei sezoniere, o condiție cauzată de lipsa luminii naturale și de schimbările în producția de serotonină și melatonină.

Pentru unii, această adaptare poate fi resimțită mai puternic și poate dura mai mult timp. Specialiștii recomandă o ajustare graduală a programului de somn în zilele anterioare schimbării orei pentru a facilita tranziția. Prin culcare cu 10-15 minute mai devreme cu câteva zile înainte de schimbare, organismul se poate adapta treptat, iar efectele pot fi reduse.

Efectele asupra sănătății fizice și psihice

Studiile arată că schimbarea orei poate avea consecințe și asupra sănătății fizice. Trecerea la ora de iarnă poate afecta tensiunea arterială și ritmul cardiac, iar în primele zile de adaptare poate crește riscul de accidente vasculare și probleme cardiovasculare, deoarece corpul poate să nu se adapteze imediat la schimbare.

Organismul uman este reglat să funcționeze într-un ritm natural, iar orice perturbare a acestui ritm poate avea consecințe.

Mai mult, impactul asupra sănătății mintale este unul real. Schimbarea luminii naturale și orele mai lungi de întuneric pot induce o stare de letargie și chiar un nivel redus de concentrare și productivitate. Acest lucru este mai frecvent în rândul persoanelor care deja suferă de anxietate sau depresie, deoarece lipsa luminii solare poate duce la un deficit de vitamina D, esențială pentru starea de bine generală.

Pentru a minimiza aceste efecte, specialiștii recomandă petrecerea timpului în aer liber, chiar și în zilele cu mai puțin soare, pentru a stimula producția de vitamina D și a beneficia de lumină naturală. Activitățile fizice și adoptarea unui regim alimentar sănătos pot ajuta, de asemenea, la menținerea unui nivel ridicat de energie și la combaterea stării de oboseală și letargie.

Sfaturi pentru o adaptare mai ușoară

Pentru a diminua efectele negative ale trecerii la ora de iarnă, experții sugerează câteva strategii simple care pot ajuta organismul să se adapteze mai ușor. În primul rând, expunerea la lumină naturală dimineața poate contribui la reglarea ritmului circadian, ajutând la sincronizarea organismului cu noul program de lumină și întuneric.

Lumina naturală influențează producția de melatonină, hormonul responsabil pentru reglarea somnului, iar expunerea la lumină dimineața poate contribui la un somn mai bun pe termen lung.

De asemenea, se recomandă evitarea consumului de cofeină și alcool înainte de culcare, deoarece acestea pot perturba calitatea somnului și pot amplifica efectele schimbării orei. Stabilirea unei rutine de somn și adoptarea unor obiceiuri sănătoase, precum cititul sau meditația înainte de culcare, pot ajuta organismul să se relaxeze și să obțină un somn de calitate.