Cum fac economie românii, dar occidentalii. Ce ne unește, ce ne separă

Investițiile financiare personale reprezintă o componentă esențială pentru dezvoltarea economică a oricărei țări. În România, ponderea acestor investiții în PIB este printre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), în 2023, activele fondurilor de investiții, în special cele mutuale, au reprezentat doar 2,36% din PIB.

Fondurile de pensii Pilon II

Fondurile de pensii Pilon II au o pondere mai mare în PIB, ajungând la 8,4% în 2023.

Totuși, acestea nu reflectă în mod direct comportamentul investițional al populației, deoarece contribuțiile la aceste fonduri sunt obligatorii și depind de deciziile guvernamentale.

Veste bună pentru elevii care circulă des cu metroul. Pot solicita la casieriile Metrorex abonamente gratuite valabile până în anul 2025

Am întrebat trei măcelari care este cea mai bună carne pentru friptură. Toți au spus același lucru

De-a lungul anilor, guvernul nu a respectat întotdeauna legea privind distribuția cotei de CAS.

Comparație cu alte țări

Conform datelor Băncii Mondiale, fondurile de pensii din România aveau în 2020 o pondere de 7,4% în PIB, comparativ cu alte țări din regiune: 6,4% în Polonia, 4% în Ungaria și doar 1% în Grecia.

România se situează sub nivelul din Slovacia, Cehia și Lituania. Fondurile de pensii facultative au o pondere foarte mică în PIB, doar 0,03%, mult sub nivelul din țările unde aceste fonduri nu sunt obligatorii și unde ponderile sunt în două cifre.

Datele Asociației Europene a Administratorilor de Fonduri de Investiții (EFAMA) arată că România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește ponderea activelor fondurilor de investiții în PIB.

În 2022, ponderea în PIB a activelor fondurilor de investiții era de 2%, în scădere de la 3% în 2007. Deși valoarea plasamentelor a crescut de la 4 miliarde de euro în 2007 la 6 miliarde de euro în 2022, ponderea în PIB a scăzut.

Datele AAF și CNSP confirmă această tendință. În 2023, ponderea fondurilor de investiții a scăzut la 2,36% din PIB, de la 3,14% în 2022, în ciuda unei creșteri nominale a PIB-ului cu 14% și a scăderii inflației la 10,4%.

Perspectivele pentru anul 2024

În 2023 și în primul trimestru din 2024, fondurile de investiții din România au înregistrat subscrieri nete pozitive.

În 2023, fondurile mutuale au atras subscrieri nete de 942 de milioane de lei, iar în primul trimestru din 2024, această valoare a crescut la 1,36 miliarde de lei.

Aceasta indică o tendință pozitivă și o creștere a interesului pentru investițiile pe termen lung.

Deși ponderea investițiilor financiare personale în PIB-ul României este scăzută, există semne de creștere și o tendință pozitivă în atragerea de noi investiții.

Fondurile de pensii Pilon II au o pondere semnificativă în PIB, dar nu reflectă complet comportamentul investițional individual.

În schimb, fondurile mutuale și alte forme de investiții personale arată o tendință de creștere, ceea ce poate indica o maturizare a pieței investițiilor din România.