Cum au reușit geții să învingă o armată macedoneană de temut: Ambițiile și greșelile generalului Zopyrion
În secolul al IV-lea î.Hr., una dintre cele mai redutabile armate ale antichității a suferit o înfrângere devastatoare în fața geților. În această confruntare, un general al lui Alexandru Macedon a căzut, iar majoritatea soldaților săi au fost masacrați, declanșând haosul în Balcani.
Contextul istoric al Balcanilor
În secolul al IV-lea î.Hr., Balcanii se aflau într-un echilibru precar. Dominarea persană a fost urmată de cea greacă și apoi de cea macedoneană. Sub conducerea lui Filip al II-lea, Macedonia a devenit o putere capabilă să cucerească întreaga Grecie. Fiul său, Alexandru Macedon, a perfecționat tehnica militară macedoneană și a transformat regatul într-o superputere, cucerind teritorii până la granițele Indiei. Triburile tracice, inclusiv geții de la sud și nord de Dunăre, au fost subjugate de Alexandru și armata sa. Totuși, aceste triburi războinice erau un butoi cu pulbere gata să explodeze la orice semn de slăbiciune din partea macedonenilor.
Ambițiile și greșelile generalului Zopyrion
În anul 331 î.Hr., Zopyrion, un general al lui Alexandru Macedon, a decis să inițieze o campanie riscantă. Invidios pe succesul lui Alexandru și nemulțumit de rolul său de guvernator al Traciei și Pontului, Zopyrion căuta să se acopere de glorie. A ales să atace cetatea Olbia, situată pe litoralul Mării Negre, în prezent Parutine, Ucraina.
Autorii antici au relatat că Zopyrion a mobilizat o armată de aproximativ 30.000 de soldați, inclusiv hopliți macedoneni și mercenari traci, și a pornit spre nord. Inițial, a încercat să negocieze capitularea Olbiei, dar a fost refuzat. În consecință, a început asediul cetății.
Rezistența incredibilă a Olbiei și dezastrul iminent
Olbienii s-au mobilizat remarcabil, eliberând sclavii și oferind cetățenie străinilor pentru a-și apăra cetatea. Deși inițial asediul părea să aibă succes, o furtună a distrus flota de aprovizionare a macedonenilor. Fără resurse, Zopyrion a fost forțat să ridice asediul și să se retragă.
În timpul retragerii, armata macedoneană a fost prinsă într-o ambuscadă pe teritoriul actualei Românii, fiind atacată de războinicii geți și, probabil, de călăreți sciți. Armata lui Zopyrion a fost complet anihilată, cei 30.000 de soldați fiind măcelăriți. Chiar și Zopyrion și-a găsit sfârșitul în această confruntare, care a fost catalogată drept una dintre cele mai umilitoare înfrângeri ale armatelor macedonene.
Consecințele înfrângerii
Înfrângerea catastrofală a ajuns la urechile lui Alexandru Macedon, aflat în Asia. Această pierdere a subminat controlul macedonean în Tracia. Regele odrisilor, Seuthes, și-a declarat independența, iar focarele nesupunerii s-au răspândit rapid. Dezastrul militar a demonstrat vulnerabilitatea Macedoniei și a încurajat rebeliunile în regiune.
Astfel, geții au reușit nu doar să învingă o armată puternică, ci și să destabilizeze echilibrul de putere în Balcani, subliniind curajul și abilitatea lor militară în fața uneia dintre cele mai formidabile forțe ale lumii antice.