Comuna din România mai bogată decât multe municipii din țară. Are un buget record pentru 2024

Florești, cea mai mare comună din România, situată în imediata apropiere a municipiului Cluj-Napoca, reprezintă un caz de studiu în materie de creștere economică și dezvoltare la nivel rural. Cu un buget record anticipat pentru anul 2024 de aproape 220 milioane de lei, Floreștiul se impune nu doar ca lider național în ceea ce privește veniturile proprii ale unei comune, dar și ca un simbol al potențialului rural neexplorat în deplină expansiune.

O traiectorie ascendentă

De-a lungul ultimilor ani, comuna Florești a înregistrat o creștere economică constantă și impresionantă. În 2022, veniturile proprii ale comunei au atins 84,8 milioane de lei, plasând-o pe locul al doilea în topul celor mai bogate comune din țară, imediat după Chiajna din județul Ilfov. Această performanță financiară depășește chiar și veniturile unor reședințe de județ sau orașe turistice renumite.

Un buget record pentru 2024

Ce rugăciune se rostește de Sfântul Matei 2024. Tradiții și obiceiuri în această zi de sărbătoare

Românii care vor primi pensii mai mari din 1 ianuarie 2025. Pensionarii care vor avea cu 480 de lei mai mult pe lună

Anul 2024 marchează un moment istoric pentru Florești, cu un buget care atinge aproape 220 milioane de lei, o creștere de 42% față de anul precedent și de 128% față de 2020, când primarul Bogdan Pivariu și-a început mandatul. Aproximativ 58% din buget, adică 126 milioane de lei, sunt alocați pentru dezvoltare, subliniind angajamentul comunei către progres și modernizare, scrie Monitorul de Cluj.

Sursă foto: Facebook

Fonduri Europene și Proiecte de Infrastructură

Contribuția semnificativă a fondurilor europene la bugetul comunei, care s-a dublat față de anul trecut, reflectă succesul Floreștiului în atragerea de investiții pentru dezvoltare. Proiecte majore de infrastructură, cum ar fi lucrările la metroul din Cluj-Napoca ce vor începe din Florești și construcția Spitalului Regional de Urgență pe teritoriul comunei, marchează începutul unei noi ere de creștere și prosperitate.

Educație și fluidizarea traficului

Investițiile în educație, cu deschiderea de noi unități de învățământ și realizarea campusului integrat pentru învățământ dual, nu numai că vor îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor, dar vor contribui și la diminuarea traficului, un aspect vital pentru dezvoltarea sustenabilă a comunei.

Comuna Florești, Cluj

Un exemplu de urmărit

Floreștiul demonstrează că, prin gestionarea eficientă a resurselor și prin accesarea de fonduri europene, comunele din România pot atinge niveluri de dezvoltare și prosperitate comparabile cu ale oricărui oraș. Performanța economică a comunei, combinația între investițiile în infrastructură și educație, și creșterea calității vieții locuitorilor săi fac din Florești un model de urmat pentru administrațiile locale din întreaga țară.

În contextul unei creșteri impresionante și a unei viziuni orientate către viitor, Floreștiul reprezintă nu doar o excepție în peisajul rural românesc, ci și o dovadă a potențialului imens de dezvoltare al comunităților locale prin leadership dedicat și strategii bine gândite.

Provocările structurale ale României

Cu toate aceste succese, situația Floreștiului rămâne excepțională în contextul național, unde aproape o treime din unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) se luptă să-și acopere cheltuielile. Primarul Emil Boc, un promotor al reformei administrativ-teritoriale, critică actuala structură fragmentată și pledează pentru descentralizare și eficiență administrativă, subliniind necesitatea unei reorganizări care să permită localităților să își maximizeze potențialul.

Decentralizarea: Cheia spre autonomie locală

Boc argumentează că reorganizarea teritorială trebuie să meargă mână în mână cu descentralizarea, propunând ca deciziile locale să fie luate de comunitățile direct afectate, nu de la distanță, de la București. Această viziune presupune o Românie în care administrațiile locale au resursele și autoritatea necesare pentru a adresa nevoile specifice ale comunităților lor, inspirându-se din modelul Floreștiului.

În concluzie, Floreștiul nu doar că schimbă percepția despre ce înseamnă o comunitate rurală prosperă în România, dar servește și ca un model de succes economic și social, evidențiind calea către o structură administrativ-teritorială mai eficientă și descentralizată.