Clădirea care i-a lăsat pe bucureșteni „cu gura căscată”, în perioada interbelică. Istoria fascinantă a Palatului Telefoanelor [VIDEO]
Palatul Telefoanelor din București, înalt și impunător, pe Calea Victoriei, nu este doar o clădire, ci o „icoană” a progresului care a tulburat orașul în anul inaugurării, mai exact în 1934.
Cu o istorie fascinantă și un impact semnificativ asupra evoluției arhitecturii bucureștene, această clădire reprezintă un simbol al tranziției de la Micul Paris, la Noul New York.
Inaugurarea monumentală
Pe 23 aprilie 1934, Palatul Telefoanelor a fost inaugurat pe locul bătrânei Terase Otetelașanu, marcând un moment de cotitură în arhitectura și dezvoltarea orașului.
Acest eveniment grandios a avut loc în prezența Regelui Carol al II-lea și a adus cu sine nu doar o clădire, ci și o schimbare în peisajul urban. Proiectul clădirii a fost realizat de arhitectul american Louis Weeks, în timp ce punerea în aplicare și detaliile au fost încredințate arhitectului român Edmond Van Saanen Algi.
Rezultatul a fost un exemplu remarcabil de stil modernist, cu decorații Art Deco și elemente de inspirație egipteană. Palatul avea o fațadă impunătoare de 34 de metri pe Calea Victoriei și 34 de metri pe strada Matei Millo, cu o înălțime de 52 de metri.
Această clădire a devenit un simbol al progresului în Bucureștiul interbelic. Încă de la începuturile sale, a fost asociată cu o schimbare de paradigmă economică, înlocuind moșierimea cu burghezia și pregătind orașul pentru o nouă eră.
Palatul Telefoanelor nu reprezintă doar o clădire de birouri, ci ascunde în interiorul său istorie și eleganță rară.
De la radioreleu, la zilele noastre
În 1956, Palatul Telefoanelor a fost martorul unui moment crucial în istoria comunicațiilor. Montarea unor antene noi pe acoperișul său a reprezentat o revoluție în comunicarea prin telefon a vremii, impresionând bucureștenii și consolidând statutul clădirii ca un punct de referință tehnologic.
De-a lungul decadelor, Palatul Telefoanelor a rămas un simbol de necontestat în peisajul urban. Cu o arhitectură impresionantă, cu elemente moderniste și decorațiuni Art Deco, clădirea a supraviețuit schimbărilor și a păstrat farmecul specific epocii sale.
Vezi și: Povestea primilor interlopi din București. Nae Chioru’ și Gică Cioc terorizau românii