Cercetătorii au descoperit limbajul universal valabil. Cum putem comunica între noi, chiar dacă nu vorbim aceeași limbă

Este fascinant să observi că există un limbaj universal valabil care poate dezvălui multe despre felul în care gândim și comunicăm, chiar și atunci când nu vorbim.

Vezi și: Care este cea mai grea limbă din lume. Puține persoane reușesc să o învețe, este foarte dificilă

Limbajul universal non-verbal care ne ajută să ne înțelegem între noi

O cercetare întreprinsă de Şeyda Özçalışkan sugerează că există un sistem universal de comunicare non-verbală, care prinde viață atunci când gesturile noastre devin principala modalitate de exprimare.

Studiul se concentrează pe gesturile copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 12 ani și încearcă să înțeleagă cum limbajul influențează modul în care oamenii gândesc, cum își construiesc și exprimă ideile, lucru vizibil în gesturile pe care le fac atunci când nu vorbesc sau când o fac.

Gesturile reprezintă doar un tip de comunicare non-verbală și anume semnale fără cuvinte care includ limbajul corpului, postura, contactul vizual și expresiile faciale, care pot indica starea emoțională a unei persoane.

Vezi și: Care este a doua cea mai cerută limbă străină din România, după engleză. Nu, nu e franceza

Ce a scos la iveală acest studiu

În acest studiu recent, 100 de copii au fost mai întâi rugați să descrie o acțiune folosind cuvinte și mișcări ale mâinilor, apoi să descrie aceeași acțiune fără să vorbească, folosind doar gesturi.

Jumătate dintre copii erau vorbitori nativi de engleză, iar ceilalți 50 vorbeau turcă. Engleza și turca sunt un bun punct de comparație pentru că diferă în modul în care vorbitorii fiecărei limbi descriu evenimente.

Aceste modele specifice limbii au apărut la copii de doar 3 și 4 ani, ceea ce sugerează că limbajul poate influența reprezentările nonverbale ale evenimentelor încă de la o vârstă fragedă.

Cu toate acestea, în lucrări anterioare, Özçalışkan și colegii săi au constatat că gesturile tăcute nu urmează neapărat structura limbii materne la copii care vorbesc germană sau engleză, însă aceste studii nu au comparat direct vorbitorii de diferite limbi așa cum face acest nou studiu.

În concluzie, cercetările sugerează posibilitatea existenței unui sistem rudimentar de comunicare non-verbală, comun tuturor, care este suprascris sau modificat odată ce începem să învățăm limbajul.

Deși această ipoteză necesită explorare suplimentară, ideea că gesturile noastre pot avea rădăcini comune este intrigantă și deschide o direcție interesantă pentru cercetare.

Vezi și: Majoritatea românilor vor să învețe cel puțin o limbă străină: ce limbi străine vrem să învățăm