Cele zece porunci sunt, de fapt, 613. Diferențe religioase dintre Biblia pe care o știm și cartea sfântă evreiască

Cu toții știm de cele zece porunci creștine, dar garantat că nu mulți sunt românii care știu de cele 613 porunci. Care este diferența între ele și, mai ales, care sunt cele mai controversate?

Cele zece porunci, cunoscute și sub numele de Decalog, reprezintă un set de principii morale și religioase fundamentale ale iudaismului.

Inscrise pe table de piatră de către Dumnezeu și date lui Moise pe Muntele Sinai, ele au oferit un cadru etic clar pentru viața evreilor.

Pe de altă parte, Cele 613 Porunci, cunoscute și sub numele de Taryag, cuprind un set mult mai vast de reguli și îndatoriri religioase, ce guvernează aproape toate aspectele vieții evreiești.

Jador și Oana Ciocan fac nunta de Crăciun. Sora artistului a oferit toate detaliile despre evenimentul monden al lunii decembrie

Top 10 țări cu cele mai scumpe armate din lume. Diferență colosală între statele ce ocupă primele două poziții

Similarități și diferențe cheie între cele două seturi de porunci reliogioase

Atât cele zece porunci din Biblie, cât și cele 613 porunci își au originile în Tora (primele cinci cărți ale Bibliei ebraice).

Ambele pun accent pe o viață morală și etică, promovând valori precum respectul pentru Dumnezeu, compasiunea pentru semeni și justiția socială.

Totuși, există diferențe semnificative în ceea ce privește scopul și aplicarea lor. Cele zece porunci servesc ca un set fundamental de principii morale, ușor de înțeles și urmat de toți evreii. Ele stabilesc reguli generale de conduită care se aplică în toate domeniile vieții.

• Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a celor ce sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele de sub pământ. Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești.
• Să nu iei Numele Domnului Dumnezeului tău în deșert.
• Adu-ți aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfințești.
• Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să ți se lungească zilele în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău.
• Să nu ucizi.
• Să nu comiți adulter.
• Să nu furi.
• Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.
• Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.

Mitzvot / Tora

Cele mai controversate porunci din cele 613

Cele 613 porunci, așa cum spuneam, oferă un cod detaliat al legii evreiești, cuprinzând reguli specifice pentru o gamă largă de aspecte, de la ritualuri religioase la practici alimentare și vestimentare.

Dintre numeroasele porunci incluse în Taryag, o serie stârnesc dezbateri aprinse și pun sub semnul întrebării relevanța lor în societatea modernă. Iată câteva exemple:

Conform legii evreiești, anumite infracțiuni, precum blasfemia sau adulterul, pot fi pedepsite cu lapidarea. Această pedeapsă brutală este considerată de mulți ca fiind inumană și incompatibilă cu valorile morale moderne.

Tora interzice relațiile sexuale între persoane de același sex. Această poruncă este contestată de mulți evrei care pledează pentru incluziune și acceptarea diversității sexuale.

Legile kashrut impun reguli stricte cu privire la alimentele permise și interzise evreilor. Consumul anumitor carne, precum cea de porc, sau a anumitor crustacee, este strict interzis. Deși aceste reguli au un scop religios, ele pot fi considerate restrictive și dificil de respectat în societatea modernă.

Unele porunci din biblia evreiască, Tora, pot fi interpretate ca fiind discriminatorii față de femei, limitând rolul lor în societate și în viața religioasă. Multe grupuri feministe evreiești contestă aceste interpretări și pledează pentru o egalitate mai mare de gen.

Cele zece porunci și cele 613 porunci reprezintă elemente fundamentale ale religiei și culturii iudaice. Ambele oferă un cadru moral și etic pentru viața evreilor, dar diferă semnificativ în ceea ce privește scopul, complexitatea și aplicarea lor.

Unele dintre poruncile incluse în Taryag, precum lapidarea sau restricțiile alimentare, stârnesc controverse și ridică întrebări cu privire la relevanța lor în societatea modernă.

Evreii ortodocși respectă, totuși, cu strictețe toate poruncile, în timp ce evreii liberali adoptă o abordare mai flexibilă, interpretând și aplicând legea iudaică în conformitate cu valorile și contextul social actual.